ICCJ. Decizia nr. 204/2004. Penal. Rev.măs.arest. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.204.
Dosar nr.1634/2004
Şedinţa publică din16 aprilie 2004
Asupra cauzei de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu cererea înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpatul deţinut M.A.C.condamnat în primă instanţă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav, prevăzut de art. 176 lit. d) C.pen. şi la 7 ani închisoare, pentru tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. având de executat pedeapsa finală de 15 ani închisoare, a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, pe considerentemedicale, arătând că este bolnav cardiac şi de prostată, în faza terminală, încât, avându-se în vedere şi vârsta înaintată la care se află, se impune punerea sa în libertate.
Cererea este nefondată.
Ea repetă o cerere cu conţinut similar formulată în faţa Curţii de Apel Timişoara, respinsă de aceasta, prin Decizia nr. 42/A din 4 februarie 2004,hotărâre definitivă, aşa cum s-a constatat prin Decizia nr. 1012 din 20 februarie 2004 aÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a respins recursulpetiţionarului ca inadmisibil, constatându-se că, potrivit art. 141 C. proc. pen., nu se poate ataca cu recurs hotărârea prin care s-a respins cererea privind revocarea măsurii arestării preventive, textul menţionat referindu-se doar la încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care s-a dispus luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menţinerea unei măsuri preventive, oriprin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.
În speţă, de la data pronunţării acestei decizii şi până în prezent, nu s-au schimbat cu nimic împrejurările avute în vedere de instanţă, inculpatul petent are aceeaşi situaţie juridică, de arestat preventiv şi nu există vreun temei juridic pentru a se reveni asupra soluţiei pronunţate.
Numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, petentul ar putea face uz de motivele invocate, pentru a obţine o eventuală întrerupere a executării pedepsei, în condiţiile art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
În raport cu cele arătate, neconstatând temeiuri pentru admiterea acestei cereri, Înalta Curte va trebui să o privească ca nefondată şi să o respingă ca atare.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuieliloe judiciare către stat, inclusiv a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul M.A.C. prin care solicită revocarea măsurii arestării preventive.
Obligă pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 16 aprilie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 2045/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2052/2004. Penal. Art.20, 197 c.pen. Recurs → |
---|