ICCJ. Decizia nr. 242/2004. Penal
Comentarii |
|
Petiționarul T.V. a formulat plângere împotriva ordonanței nr. 81/P/1997 a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, printre alții, a inculpaților M.N. și G.A.
în ședința de judecată de la termenul din 28 octombrie 2004, procurorul a invocat excepția de necompetență a înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând că, în raport de infracțiunile pentru care au fost cercetați cei doi învinuiți la care se referă plângerea petiționarului, instanța competentă, potrivit art. 2781alin. (1) C. proc. pen., este Judecătoria Arad, solicitând să fie declinată competența acestei instanțe pentru soluționarea plângerii.
în urma verificării excepției invocate de procuror, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 2781alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală date de procuror, după respingerea plângerii făcute inițial la procurorul ierarhic superior, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării soluției de respingere a plângerii inițiale, adresată procurorului ierarhic superior, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
în urma verificării ordonanței nr. 81/P/1997, din 23 mai 2001 și a lucrărilor acestui dosar, rezultă că învinuiții G.A. și M.N., precum și alții cercetați în aceeași cauză pentru infracțiuni conexe, au fost scoși de sub urmărire penală, după infirmarea parțială a ordonanței sus-menționate, din 7 mai 2001, pentru infracțiunile de gestiune frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor publice și înșelăciune.
în raport de învinuirea formulată împotriva acestora, s-a reținut că, în perioada 1992 - 1993, 6 fabrici românești de mobilă (M. SA Bistrița; I. SA Arad; S. SA Satu Mare; F. SA Constanța, R. SA Mizil și E. SA Bacău) au exportat în comunitatea statelor independente, produse în valoare totală de 6.124.414 dolari S.U.A., ce au fost achitate numai parțial.
în urma operațiunilor de export efectuate defectuos, cu participarea celor doi învinuiți și a altora, prin neverificarea bonității unor societăți private și neasigurarea garanțiilor de plată a acestora, prin care s-a realizat exportul, societățile românești furnizoare au fost prejudiciate cu suma de 2.377.160 dolari S.U.A.
S-a avut în vedere că, în raport de cuantumul prejudiciului pretins cauzat prin infracțiunile săvârșite, încadrarea juridică a faptelor ar atrage competența de judecată în primă instanță a Tribunalului Arad, Curtea a admis excepția invocată de procuror și a declinat competența pentru soluționarea plângerii formulată de petiționar, în favoarea Tribunalul Arad, în conformitate cu prevederile art. 2781alin. (1), raportat la art. 27 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 808/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4706/2004. Penal → |
---|