ICCJ. Decizia nr. 2980/2004. Penal. Art.211 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2980/2004
Dosar nr. 2108/2004
Şedinţa publică din 2 iunie 2004
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 59 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Botoşani, inculpatul B.G. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din durata pedepsei perioada arestului preventiv de la 24 septembrie 2003 la 26 septembrie 2003.
S-a luat act că partea vătămată S.M. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 3.000.000 lei din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În seara zilei de 22 septembrie 2003, la bufetul din comună, partea vătămată S.M. l-a servit pe inculpatul B.Ş. cu o bere, ocazie cu care acesta din urmă a observat că victima are bani asupra sa.
La plecarea din local, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată, a împins-o, determinându-i căderea la pământ şi i-a sustras portmoneul cu bani şi acte. Partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale (raport de constatare medico-legală nr. 1287 din 25 septembrie 2003 al Serviciului Judeţean de Medico-Legal Botoşani).
Prejudiciul cauzat este de 2.500.000 lei.
Inculpatul a recunoscut sustragerea banilor, dar a susţinut că nu a lovit-o pe partea vătămată.
Situaţia de fapt şi vinovăţia acestuia au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de consemnare a plângerii, declaraţiile părţii vătămate, procesele verbale de cercetare la faţa locului, raport de constatare medico-legală, planşe fotografice, proces-verbal de percheziţie domiciliară, declaraţiile martorilor F.D., M.G., C.M., V.M., A.C., B.C., declaraţiile inculpatului.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 89 din 29 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500.000 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.G., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate, schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de furt calificat şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
În subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia, dându-se o mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 – art. 76 C. pen.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 17 şi 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că instanţele de judecată au reţinut în mod corect situaţia de fapt, au stabilit vinovăţia inculpatului în mod just şi au dat infracţiunii comise de acesta încadrarea juridică legală şi temeinică.
Potrivit declaraţiilor constante ale părţii vătămate coroborate cu raportul de constatare medico-legală şi declaraţiile martorilor U.M. şi M.V., inculpatul B.G., profitând de întuneric, de vârsta victimei (66 ani), de faptul că aceasta consumase băuturi alcoolice, a îmbrâncit-o şi i-a sustras portmoneul cu bani şi acte.
Curtea constată că fapta de sustragere s-a săvârşit în condiţii de violenţă, astfel că încadrarea juridică dată prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., este legală şi temeinică, neimpunându-se schimbarea acesteia.
Instanţele de judecată au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante determinate de persoana şi conduita acestuia, astfel că nu se mai impune reducerea şi mai accentuată a pedepsei aplicate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 52 C. pen., pedeapsa stabilită de 2 ani închisoare este necesară procesului de reeducare a inculpatului în spiritul respectului pentru valorile sociale încălcate, cererea formulată prin motivele de recurs, în sensul dispunerii suspendării condiţionate a executării acesteia nefiind oportună şi justificată de pericolul social concret pe care îl prezintă fapta săvârşită.
Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să respingă recursul inculpatului B.G. ca nefondat.
Timpul arestului preventiv se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 24 septembrie la 26 septembrie 2003.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiţiei, precum şi la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 500.000 lei câtre partea vătămată S.M. reprezentând costul deplasărilor efectuate de acesta cu ocazia judecării cauzei.
Văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 192 alin. (2), art. 189 şi art. 193 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva deciziei penale nr. 89 din 29 martie 2004 a Curţii de Apel Suceava.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 24 septembrie la 26 septembrie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi la 500.000 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată S.M.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2882/2004. Penal. Art.208, 209 alin.1 c.pen.... | ICCJ. Decizia nr. 2984/2004. Penal. Art.254 c.pen. Recurs → |
|---|
