ICCJ. Decizia nr. 2994/2004. Penal. Revizuire. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2994/2004

Dosar nr. 2091/2004

Şedinţa publică din 2 iunie 2004

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 50 din 6 februarie 2004, Tribunalul Dâmboviţa a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 134 din 16 aprilie 2002 a aceluiaşi tribunal, formulată de condamnatul O.M.

Instanţa a reţinut că motivele invocate prin cererea condamnatului, neasigurarea asistenţei juridice în cursul judecăţii, participarea la săvârşirea faptei şi a altei persoane ca instigator şi, respectiv săvârşirea faptei fără discernământ, fiind bolnav psihic, pe de o parte, nu corespund realităţii iar, pe de altă parte, nu sunt prevăzute printre cazurile expres şi limitativ arătate de art. 394 C. proc. pen., în care se poate cere revizuirea unei hotărâri definitive.

S-a constatat că prin sentinţa penală nr. 134 din 16 aprilie 2002, Tribunalul Dâmboviţa l-a condamnat pe O.M. la 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 197 alin. (3) teza I C. pen., rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 260 din 10 iunie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, prin nerecurare.

În cursul judecăţii O.M. a fost asistat de apărătorul B.C.

Inculpatul din acea cauză nu şi-a făcut apărarea, în sensul participării la săvârşirea faptei şi a altei persoane şi nici nu a depus acte din care să rezulte că ar suferi de o boală care să-i fi diminuat discernământul.

Apelul condamnatului împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 132 din 24 martie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.

Decizia penală sus-menţionată a fost atacată cu recurs de către condamnat, criticând-o pentru neadmiterea cererii de efectuare a unei expertize psihiatrice.

Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul nu este fondat.

Potrivit art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive se poate cere numai în cazurile expres şi limitativ arătate în textul de lege menţionat.

Neasigurarea asistenţei juridice în cursul judecăţii nu se regăseşte printre cazurile în care poate fi cerută revizuirea hotărârii.

De altfel, acest motiv nu corespunde realităţii, recurentul fiind asistat de apărătorul B.C. pe tot parcursul judecăţii la instanţa de fond.

Efectuarea unei expertize psihiatrice făptuitorului, în raport de datele cauzei, s-a apreciat că nu se justifică, inculpatul din acea cauză neinvocând vreo boală psihică, nedepunând vreun act medical, iar instanţa, potrivit art. 117 C. proc. pen., neavând vreo îndoială asupra stării psihice a acestuia.

Aşa fiind, conform art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., acest caz de revizuire nu există în realitate.

Faţă de cele ce preced, recursul condamnatului va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient O.M. împotriva deciziei penale nr. 132 din 24 martie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.

Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iunie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2994/2004. Penal. Revizuire. Recurs