ICCJ. Decizia nr. 3042/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3042/2004
Dosar nr. 2221/2004
Şedinţa publică din 3 iunie 2004
Deliberând asupra recursului de faţă constată:
Prin sentinţa penală nr. 70 din 12 februarie 2004, pronunţată de Tribunalul Braşov s-a respins cererea formulată de condamnatul P.N. privind întreruperea executării pedepsei de 17 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 46/1995 a Tribunalului Braşov.
S-a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., întrucât din raportul de expertiză medico-legală rezultă că cel condamnat poate fi tratat în reţeaua sanitară a D.G.P. dacă respectă recomandările medicale indicate în cadrul expertizei, iar condamnatul nu a făcut dovada că în penitenciar aceste recomandări nu pot fi respectate.
Curtea de Apel Braşov, prin sentinţa penală nr. 95 din 24 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat reţinând că soluţia pronunţată de prima instanţă este corectă nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei.
Condamnatul a declarat recurs susţinând că în penitenciar nu se pot asigura condiţiile necesare pentru a ţine regim alimentar care să nu conţină gluten.
Recursul este fondat din următoarele considerente:
Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., întreruperea executării pedepsei se poate dispune când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
În speţă, instanţa nu a stabilit dacă boala de care suferă condamnatul îl pune sau nu în imposibilitate să execute pedeapsa în continuare.
Astfel, expertiza medico-legală concluzionează că cel condamnat suferă de tulburări de vedere de origine circulatorie şi boala celiacă în antecedente apreciindu-se că poate fi tratată în reţeaua sanitară a D.G.P. cu menţiunea de a respecta recomandările medicale din cadrul expertizei. Din conţinutul expertizei rezultă însă că se recomandă să se evite alimentele ce conţin gluten şi monitorizarea sindromului de malabsorbţie.
Instanţa a soluţionat cauza fără să verifice dacă la locul de deţinere pot fi respectate aceste recomandări medicale apreciind greşit că cel condamnat trebuia să facă dovada unui fapt negativ, respectiv, că în penitenciar acestea nu pot fi respectate.
Întrucât cererea a fost soluţionată fără a se stabili practic dacă cel condamnat se află sau nu în imposibilitate de a executa pedeapsa, că instanţa de apel a ignorat acest aspect, hotărârea este contrară legii şi drept urmare supusă casării conform art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
Aşa fiind, recursul va fi admis şi conform art. 38515 pct. 2 lit. c) alin. (3) C. proc. pen., se vor casa hotărârile pronunţate şi se va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe urmând să se efectueze o nouă expertiză care să stabilească explicit dacă bolile de care suferă condamnatul îl pun sau nu în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Pentru lămurirea acestui aspect esenţial instanţa va solicita relaţii de la locul de deţinere în măsura în care concluziile expertizei se menţin.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de condamnatul P.N. împotriva deciziei penale nr. 95/ Ap din 24 martie 2004 a Curţii de Apel Braşov.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 70 din 12 februarie 2004 a Tribunalului Braşov.
Trimite cauza pentru rejudecare la Tribunalul Braşov.
Onorariul de avocat, în sumă de 200.000 lei, pentru apărarea din oficiu a condamnatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iunie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3041/2004. Penal. într.exec.ped. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3045/2004. Penal. Cont.exec. Recurs → |
---|