ICCJ. Decizia nr. 3029/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3029/2004
Dosar nr. 2080/2004
Şedinţa publică din 3 iunie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 202 din 10 decembrie 2003, pronunţată de Tribunalul Neamţ, a fost condamnat, printre alţii, inculpatul O.N.C. după cum urmează:
- 4 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., prin recalificarea faptei, parte vătămată C.D.C.;
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (3) şi (4) C. pen., parte vătămată F.I.;
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1), (2) şi (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), parte vătămată H.C.;
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1), (2) şi (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), parte vătămată S.E.;
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1), (2) şi (4) C. pen., prin recalificarea faptei, parte vătămată Ş.M.O.;
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1), (2) şi (4) C. pen., prin recalificarea faptei, parte vătămată C.I.;
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1), (2) şi (4), prin recalificarea faptei, parte vătămată C.C. şi
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1), (2) şi (4) C. pen., prin recalificarea faptei, parte vătămată N.G.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 7 ani închisoare.
În temeiul art. 61 C. pen., a fost menţinută liberarea condiţionată a restului rămas neexecutat de 179 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 204/2001 a Tribunalului Suceava.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), şi a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului.
Din pedeapsă s-a dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 13 octombrie la 10 decembrie 2003.
Prin aceiaşi sentinţă au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate şi inculpaţii O.D.G. şi C.C.
S-a reţinut, în esenţă, că în ziua de 12 octombrie 2003, după ce au consumat băuturi alcoolice, cei trei inculpaţi au încercat să deposedeze prin violenţă pe partea vătămată C.D. de un telefon mobil. Partea vătămată (care a suferit leziuni vindecabile în 7-8 zile de îngrijiri medicale) a reuşit să fugă şi să alerteze organele de poliţie.
Sosit la faţa locului, agentul şef adjunct F.I. a fost lovit de inculpaţii O.N.C. şi O.D.G. cu capul şi pumnii în zona feţei şi apoi ameninţat şi atacat cu cuţitul de către primul inculpat. Faţă de atitudinea agresivă a inculpaţilor F.I. (care a suferit leziuni vindecabile în 7-8 zile de îngrijiri medicale), cu sprijinul cetăţenilor a reuşit să alerteze mai mulţi poliţişti, la faţa locului sosind Ş.M., S.E., H.C., C.I., C.C. şi N.G., toţi îmbrăcaţi în uniformă.
Inculpaţii O.D.G. şi O.N.C. i-au ameninţat pe poliţişti cu cuţitele şi cu pietre, aceştia fiind nevoiţi să folosească armamentul din dotare, pistoale, cu care i-au somat şi au tras în aer focuri de avertisment.
Cei doi inculpaţi au reuşit să fugă şi să se înarmeze cu furci, încercând apoi să agreseze pe poliţişti şi să iasă din încercuire. Abia după ce au fost răniţi prin împuşcare în zona picioarelor, cei doi inculpaţi au fost imobilizaţi şi dezarmaţi.
Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 74 din 2 martie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile prin care inculpaţii au cerut reducerea pedepselor.
Declarând recurs, inculpatul O.N.C. a solicitat să-i fie redusă pedeapsa aplicată de prima instanţă.
Recursul este nefondat.
În concordanţă cu probele administrate, instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrând just în dispoziţiile legii infracţiunile săvârşite de acesta.
Pedepsele aplicate faptelor aflate în concurs au fost bine individualizate în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, s-a avut în vedere gravitatea faptelor în contextul în care au fost săvârşite şi persoana inculpatului care a mai suferit condamnări în minorat pentru fapte de violenţă (două infracţiuni de tâlhărie), care însă nu atrag starea de recidivă.
Cum alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu nu s-au constatat, recursul inculpatului va fi respins, ca nefondat, acesta urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedeapsa aplicată se va deduce la zi perioada arestării preventive şi se va dispune ca onorariul cuvenit avocatului din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.N.C. împotriva deciziei penale nr. 74 din 2 martie 2004 a Curţii de Apel Bacău.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 13 octombrie 2003 la 3 iunie 2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 iunie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3027/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3037/2004. Penal. Art.97 alin.2 c.silvic.... → |
|---|
