ICCJ. Decizia nr. 3710/2004. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3710/2004
Dosar nr. 2910/2004
Şedinţa publică din 2 iulie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de consiliu din 6 mai 2004, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondată, cererea formulată de petentul D.M. privind îndreptarea erorii materiale strecurată în sentinţa penală nr. 22 din 20 aprilie 2004 a secţiei penale a Curţii de Apel Ploieşti în dosarul nr. 2464/2004.
În motivarea acestei încheieri s-au reţinut următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Ploieşti din 28 aprilie 2004, petiţionarul, parte vătămată D.M. a solicitat îndreptarea unor pretinse erori materiale strecurate în sentinţa penală nr. 22, pronunţată la data de 20 aprilie 2004 de Curtea de Apel Ploieşti.
A precizat acesta că este nemulţumit de calitatea de petent atribuită în hotărâre de instanţă, deoarece calitatea sa în proces este de „parte vătămată."
De asemenea, a contestat faptul că, în practicaua sentinţei s-a menţionat că procedura este legal îndeplinită, susţinând că în realitate, la data soluţionării cauzei era lipsă de procedură.
A mai menţionat petentul că în hotărâre nu s-a trecut numărul de înregistrare dat plângerii sale de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cererea este nefondată, astfel cum se va menţiona în continuare.
În conformitate cu art. 195 C. proc. pen., sunt supuse îndreptării erorii materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, însă o asemenea situaţie mu există în cazul în speţă.
Denumirea de „petent" a fost corect folosită, deoarece se referea la titularul unei plângeri formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen.
De asemenea, numerele de înregistrare ale plângerii au fost corect arătate în cuprinsul hotărârii, conform datelor existente la dosarul cauzei, iar procedura a fost legal îndeplinită prin afişare, cum rezultă cin procesul-verbal de citare aflat la dosarul cauzei.
Împotriva acestei încheieri, petiţionarul D.M. a declarat recurs, solicitând admiterea cererii sale de îndreptarea erorilor materiale strecurate în sentinţa penală nr. 22 din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată şi prin excepţie acestea pot fi atacate şi separat cu recurs, doar numai atunci când, legea prevede expres această cale.
Cum, îndreptarea erorilor materiale este reglementară prin art. 194 – art. 196 C. proc. pen., fără însă a se prevedea în mod expres că, încheierea dată în instanţă în soluţionarea acestor cereri, poate fi atacată separat cu recurs, rezultă că se va aplica principiul sau regula comună menţionată în art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
Drept urmare, atacarea separată cu recurs a unei încheieri prin care s-a soluţionat o cerere de îndreptarea erorii materiale, este inadmisibilă şi ca atare, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., acesta se va respinge.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul D.M. împotriva încheierii din 6 mai 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, în dosarul nr. 2464/2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3709/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3711/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
