ICCJ. Decizia nr. 3712/2004. Penal. încheiere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3712/2004

Dosar nr. 3760/2004

Şedinţa publică din 2 iulie 2004

Asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 2990/2004 s-a luat în discuţie din oficiu temeinicia şi legalitatea arestării preventive a inculpatului M.A.M.

S-a apreciat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 3002 C. proc. pen., temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă şi, în raport de faza procesuală în care se află cauza se impune privarea de libertate în continuare a inculpatului, astfel că, s-a dispus menţinerea stării de arest a acestuia.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a susţinut că în prezent temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă şi în consecinţă a solicitat punerea sa în libertate.

Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că prin sentinţa penală nr. 690 din 20 mai 2004, pronunţată în dosarul nr. 2496/2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a condamnat inculpatul M.A.M. la pedeapsa de 11 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc.

Analizând recursul declarat, Curtea consideră că acesta nu este fondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 160b C. proc. pen., în cursul judecăţii instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.

În conformitate cu dispoziţiile art. 160b alin. (3) C. proc. pen., dacă instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau că există temeiuri noi care justifică această măsură, dispune menţinerea acesteia.

Cum în cauză temeiul arestării îl constituie dispoziţiile art. 148 lit. h), b) şi f) C. proc. pen. şi acesta nu a dispărut, iar în cursul judecăţii s-a stabilit vinovăţia inculpatului urmează a se constata că în mod judicios s-a apreciat necesitatea menţinerii în continuare a măsurii arestării preventive.

În consecinţă, în conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 1 lit. b1) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul declarat ca fiind nefondat.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A.M. împotriva încheierii din 14 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosar nr. 2990/2004.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3712/2004. Penal. încheiere. Recurs