ICCJ. Decizia nr. 3715/2004. Penal. Art.197alin.2, 211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3715/2004
Dosar nr. 2861/2004
Şedinţa publică din 2 iulie 2004
Asupra recursurilor de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 37 din 25 februarie 2004, Tribunalul Hunedoara a condamnat pe inculpaţii:
- V.N. la 10 ani închisoare şi interzicerea pe timp de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi la 9 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., urmând ca în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare, sporită cu un an, respectiv 11 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale;
- N.F. la 8 ani închisoare şi interzicerea pe timp de 3 ani a drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b), pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., şi la 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută, de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., urmând ca inculpatul să execute în final, în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., pedeapsa de 8 ani închisoare sporită cu un an, respectiv 9 ani închisoare şi interzicerea pe timp de 3 ani a drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 50.800.000 lei către partea civilă B.A.M.
Instanţa a reţinut că în seara zilei de 4 ianuarie 2004, inculpaţii se aflau în oraşul Simeria aşteptând sosirea trenului. Observând-o pe partea vătămată care se îndrepta spre domiciliul său inculpaţii au urmărit-o, au acostat-o pe str. Victoriei şi în urma ameninţărilor adresate de inculpatul V.N., i-au luat inelele de pe degete, 4 lănţişoare de argint smulse de la gât, un ceas de mână, suma de 360.000 din poşetă şi cerceii din urechi. Apoi au obligat-o să-i urmeze într-o clădire dezafectată a Staţiei C.F.R. Simeria unde împotriva voinţei părţii vătămate, inculpaţii au întreţinut raporturi sexuale cu victima, după ce inculpatul V.N. a ameninţat-o cu cuţitul şi a lovit-o în cap. Ulterior, partea vătămată a fost legată de mâini şi de picioare de către inculpatul V.N. cu şireturi de la pantofi şi cu cureaua de la pantaloni, pentru a o împiedica să anunţe organele de poliţie. Mai târziu, acelaşi inculpat a dezlegat-o spunându-i să meargă acasă.
Ambii inculpaţi au recunoscut săvârşirea faptelor.
Prin Decizia penală nr. 154/ A din 29 aprilie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi, apeluri ce vizau reducerea pedepselor aplicate
Împotriva acestei decizii, ambii inculpaţi au declarat recurs.
Motivul invocat a vizat cazul de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. (când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)).
Înalta Curte, verificând probele dosarului, constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele argumente:
Pedepsele aplicate de instanţe celor doi inculpaţi corespund criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, instanţele au ţinut seama, atât de gravitatea faptelor comise de inculpaţi (viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) C. pen., pentru care pedeapsa de la 5 la 18 ani închisoare, şi tâlhărie, pentru care pedeapsa este de la 7 la 20 de ani închisoare), cât şi de persoana inculpaţilor, infractori primari, stabilind şi aplicând pedepse rezultante corespunzătoare.
Faptele prezintă un pericol social deosebit, fiind săvârşite cu violenţă, de două persoane având asupra lor o armă (cuţit), într-un loc public.
În consecinţă, reţinând că pedepsele aplicate recurenţilor corespund gravităţii infracţiunilor săvârşite, Înalta Curte va respinge, ca nefondate ambele recursuri.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedepse, timpul arestării preventive pentru fiecare inculpat de la 5 ianuarie 2004 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat în sumă de câte 1.600.000 lei, din care onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii N.F. şi V.N. împotriva deciziei penale nr. 154/ A din 29 aprilie 2004 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedepse, timpul arestării preventive a inculpaţilor de la 5 ianuarie 2004 la 2 iulie 2004.
Obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 3712/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3721/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs → |
---|