ICCJ. Decizia nr. 4179/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4179/2004
Dosar nr. 4574/2004
Şedinţa publică din 17 august 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 5 august 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, investită cu judecarea apelurilor declarate, printre alţii, de inculpata M.A.M. a dispus, printre altele, menţinerea stării de arest a apelantei.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că temeiurile avute în vedere la luarea arestării inculpatei subzistă şi se impune în continuare privarea acesteia de libertate, întrucât lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, creându-se astfel un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile.
În termenul legal, inculpata a declarat recurs împotriva încheierii menţionate, motivele invocate fiind nevinovăţia ei în săvârşirea faptei şi lipsa, deci, a pericolului social al persoanei sale, situaţie în care în opinia recurentei, impune lăsarea ei în stare de libertate.
Recursul declarat de inculpată nu este fondat.
Art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 şi inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin sentinţa penală nr. 816 din 16 iunie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a condamnat, printre alţii, pe inculpata M.A.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen.
În cursul judecării apelului declarat împotriva sentinţei, la termenul de judecată din 5 august 2004, în conformitate au art. 3002, raportat la art. 160b C. proc. pen., s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatei, reţinându-se că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea respectivei măsuri.
Referitor la motivul de recurs invocat, este de observat că acesta nu relevă temeiuri care să justifice revocarea măsurii arestării preventive.
Verificând, din oficiu, temeinicia şi legalitatea încheierii recurate, Curtea constată că în raport de gradul de pericol social al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatei, de necesitatea de a se asigura desfăşurarea cu celeritate a procesului penal, există în continuare temeiuri ce justifică menţinerea ei în stare de arest preventiv.
Pentru considerentele arătate, recursul declarat de inculpată urmează să fie respins.
Conform art. 192 C. proc. pen., inculpata recurentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.A.M. împotriva încheierii din 5 august 2004 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosar nr. 2628/2004.
Obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4140/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4183/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
