ICCJ. Decizia nr. 4117/2004. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4117/2004
Dosar nr. 4495/2004
Şedinţa publică din 10 august 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 29 iulie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 2435/2004, cu prilejul judecării apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul M.G.M., împotriva sentinţei penale nr. 790 din 10 iunie 2004 a Tribunalului Bucureşti, verificându-se din oficiu, legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului, s-a dispus printre altele, menţinerea acestei măsuri şi s-a acordat termen la 25 august 2004, pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales şi pentru citarea intimatelor părţi civile.
Împotriva acestei încheieri, în termenul legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul este nefondat.
Se reţine astfel că, prin sentinţa penală nr. 790 din 10 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, inculpatul M.G.M., a fost condamnat la 12 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 73 lit. b) şi art. 76 lit. a) C. pen., reţinându-se că în seara de 28 ianuarie 2003 într-o altercaţie cu fraţii M.A.C. şi M.V.A., a aplicat mai multe lovituri de cuţit, în urma cărora, primul a decedat la 5 februarie 2003.
Inculpatul audiat în cursul urmării penale şi instanţă a recunoscut săvârşirea faptei, iar în ultimul cuvânt a arătat că regretă fapta săvârşită, că atunci când a avut loc altercaţia cu părţile vătămate se afla sub influenţa drogurilor consumate.
Aşa cum a reţinut şi Curtea de Apel Bucureşti, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, nu s-au schimbat, din dosarul cauzei rezultând că sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere modalitatea de săvârşire şi persoana inculpatului consumator de droguri.
Aşa fiind, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care este inclus şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G.M. împotriva încheierii din 29 iulie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosar nr. 2435/2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 august 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4116/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 412/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
