ICCJ. Decizia nr. 5397/2004. Penal. Art.197 alin.1 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5397/2004
Dosar nr. 5044/2004
Şedinţa publică din 21 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Cluj, prin sentinţa penală nr. 418 din 28 mai 2004, l-a condamnat pe inculpatul O.F.O. la două pedepse de câte 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen. şi tâlhărie, prevăzută de art. 211 pct. 2 lit. b) şi c) din acelaşi cod.
A dispus în temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare, cu aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 din acelaşi cod.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive cu începere de la 13 ianuarie, până la 24 august 2004.
Inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile F.F.M. 105.574.500 lei despăgubiri civile şi 7.500.000 lei cheltuieli judiciare, iar statului 4.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Prima instanţă a reţinut, pe baza probelor administrate, următoarea situaţie de fapt:
În ziua de 15 decembrie 2003, în jurul orei 19,30, inculpatul a acostat-o pe partea vătămată F.F.M., care se afla în zona staţiei de troleibuz de pe str. Aurel Vlaicu din Cluj Napoca, spunându-i că o cunoaşte şi că a fost trimis de creditorii prietenului ei O. să o omoare pentru neachitarea unor datorii ale acestuia.
Deşi partea vătămată a încercat să-i explice că nu are nici o cunoştinţă despre datoriile prietenului său, inculpatul a strâns-o de gât, cerându-i să-i dea bijuteriile şi banii pe care îi are asupra sa. De frică, partea vătămată i-a predat suma de 30.000 lei, după care inculpatul a condus-o forţat până la un părculeţ din apropiere, neluminat, unde a trântit-o jos şi sub ameninţări a întreţinut cu ea un raport sexual normal şi unul anal. Apoi i-a luat buletinul de identitate şi carnetul de sănătate, spunându-i că dacă va divulga cele întâmplate o va căuta la locul ei de muncă şi o va omorî.
Imediat după comiterea faptei au fost anunţate organele de poliţie, care la scurt timp l-au reţinut pe inculpat, acesta fiind surprins în aceiaşi zonă când agresa o altă femeie.
Curtea de Apel Cluj, secţia penală, prin Decizia nr. 243/ A din 24 august 2004, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, l-a condamnat pe inculpat la 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de viol şi, contopind această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru infracţiunea de tâlhărie, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi.
S-a motivat că prima instanţă a omis să aplice inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, deşi aceasta era obligatoriu, în baza art. 197 alin. (1) C. pen., iar pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de viol este prea mică în raport de modul în care a fost concepută activitatea infracţională şi faţă de gravitatea acestei fapte.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru greşita condamnare, pentru infracţiunea de tâlhărie, pe considerent că nu sunt probe suficiente cu privire la vinovăţia sa. Referitor la pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de viol, recurentul inculpat a susţinut că aceasta este prea severă şi a solicitat să fie menţinută pedeapsa aplicată de instanţa de fond.
Recursul inculpatului nu este întemeiat.
Starea de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost corect reţinute pe baza probelor administrate în cauză, respectiv declaraţiile părţii vătămate F.F.M., ale martorului A.O.D., precum şi a declaraţiilor date cu ocazia confruntării de partea vătămată şi inculpat.
Referitor la modul de individualizare a pedepselor, se constată că au fost respectate criteriile, prevăzute de art. 72 din C. pen., referitor la gravitatea faptei, modul în care a fost concepută şi realizată activitatea infracţională, elementele ce caracterizează persoana inculpatului.
În consecinţă, cum alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu nu s-au constatat, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, acesta urmând să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat, în care se va include şi onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Din pedeapsă se va deduce la zi timpul arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.F.O., împotriva deciziei penale nr. 243 din 24 august 2004 a Curţii de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii din 15 decembrie 2003 şi al arestării preventive de la 13 ianuarie 2004 la 21 octombrie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5396/2004. Penal. Art.211alin .2 c .pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5399/2004. Penal. Art.329,328 c. pen. Recurs... → |
|---|
