ICCJ. Decizia nr. 6222/2004. Penal. Amânare executare pedeapsă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6222/2004
Dosar nr. 5637/2004
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 204 din 14 mai 2003, Tribunalul Dâmboviţa a respins, ca nefondată, cererea de amânare a executării pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 210 din 31 mai 2002 a Tribunalului Dâmboviţa, formulată de condamnatul M.L.D.
În esenţă, s-a motivat, că în raport de concluziile expertizei medico-legale efectuată de I.M.L. Cluj Napoca, prin care s-a precizat că afecţiunile de care suferă condamnatul se pot trata în reţeaua D.G.P., cererea condamnatului este nefondată, neîncadrându-se în condiţia cerută de textul art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Hotărârea primei instanţe a fost apelată de condamnatul M.L.D., care a fost reprezentat de apărătorul său ales şi care a solicitat completarea probelor, în sensul efectuării unei noi expertize medico-legale care să stabilească bolile de care suferă condamnatul şi dacă faţă de aceste afecţiuni se poate suporta sau nu regimul de detenţie.
Pe fond, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi admiterea cererii de amânarea executării pedepsei pentru motive medicale.
Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, în raport de motivele de apel invocate, Curtea a constatat că cererea condamnatului nu este întemeiată, întrucât, din raportul de expertiză medico-legală efectuată în cauză, a rezultat că apelantul prezintă diagnosticul: diabet zaharat tip I dezechilibrat, obezitate grupa I risc crescut HTA gr. III risc crescut, boli care nu se regăsesc şi în ultimul act medical din 20 august 2004 depus la dosar.
Prin Decizia penală nr. 400 din 15 septembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 4316/2004, Curtea de Apel Ploieşti, a respins ca nefondat apelul declarat de condamnatul M.L.D.
Acesta, în termen legal, a formulat recurs pe care l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
El a reiterat motivele din cerere şi apel, solicitând casarea hotărârilor pronunţate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probelor.
Recursul este neîntemeiat şi urmează a fi respins ca atare.
În raport de prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., instanţa poate să dispună amânarea executării pedepsei privative de libertate numai dacă se constată printr-o expertiză medico-legală că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.
Or, din raportul de expertiză medico-legală depus la dosar, rezultă că afecţiunile pe care le prezintă condamnatul pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P. (devenită A.N.P.).
Prin urmare, hotărârile atacate sunt legale şi temeinice, astfel că recursul condamnatului urmează a fi respins cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.L.D. împotriva deciziei penale nr. 400 din 15 septembrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă pe recurent la plata sumei de 600.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6213/2004. Penal. Art.208,209 c.pen. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 6234/2004. Penal. Art.197 alin.1 c.pen. Recurs → |
|---|
