ICCJ. Decizia nr. 6237/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6237/2004
Dosar nr. 6025/2004
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 216 din 16 iunie 2004, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul penal nr. 1406/2004 au fost condamnaţi inculpaţii:
1. P.A.M. la pedepsele de:
- 7 ani închisoare pentru săvârşirea în calitate de coautor a infracţiunii calificate de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă penală prevăzută de art. 78 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, şi
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de port fără drept de cuţit în loc public, faptă penală prevăzută şi pedepsită de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), fiind menţinută liberarea condiţionată pentru restul rămas neexecutat de 658 zile din condamnarea anterioară la pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1452/2002 a Judecătoriei Mehedinţi (încarcerat la 9 noiembrie 2000 şi liberat condiţionat la 20 ianuarie 2004) şi în consecinţă, în baza art. 33 şi art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele sus-menţionate aplicate în cauză dispunându-se ca inculpatul să execute în final în regim de detenţie pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.
2. D.V.D. la pedeapsa de:
- 4 ani închisoare pentru participarea în calitate de coautor la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie sus-menţionată, faptă penală prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.; în baza art. 1 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002 a fost revocat beneficiul graţierii pentru condamnarea anterioară la pedeapsa de 3.000.000 lei amendă aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 2853 din 19 octombrie 2000 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, dispunându-se în final să execute în cumul aritmetic 4 ani închisoare şi 3.000.000 lei amendă penală.
Pentru ambii inculpaţi s-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), fiind menţinută arestarea preventivă în cauză şi au fost computate din pedepsele aplicate perioadele executate cu începere de la 2 februarie 2004 la zi (în primul caz) şi respectiv 1 februarie 2004 la zi (în cel de al doilea caz).
A fost obligat inculpatul P.A.M. la 27.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC A. SA, sucursala Mehedinţi.
De asemenea, în solidar inculpaţii P.A.M. şi D.V.D. au fost obligaţi la 40.000.000 lei daune morale către partea civilă B.F.M.
Au fost obligaţi inculpaţii şi la câte 2.000.000 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care 400.000 lei onorariu apărător din oficiu, către Baroul de Avocaţi Mehedinţi, avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în noaptea de 31 ianuarie – 1 februarie 2004, inculpaţii P.A.M. şi D.V.D. au ameninţat cu un cuţit şi exercitat violenţe fizice asupra părţii vătămate B.F.M., sustrăgându-i autoturismul proprietate personală care a fost condus pe drumurile publice de către inculpatul P.A.M. deşi nu avea permis de conducere. Autoturismul a fost avariat prin izbire de un pod imediat după sustragere şi inculpaţii au părăsit locul accidentului.
Incidentul a avut loc în stradă, în faţa discotecii organizate în Căminul Cultural din localitatea Izvorul Bărzii în condiţiile în care partea vătămată a refuzat să-i transporte în localitatea învecinată pe inculpaţi, care se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice.
Contravaloarea avariilor la autoturism, în sumă de 27.000.000 lei a fost achitată părţii civile de către SC A. SA, sucursala Mehedinţi, în baza contractului de asigurare facultativă pentru răspundere civilă auto nr. 0935439/2003.
Situaţia de fapt arătată mai sus a fost întemeiată pe procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi fotografiile judiciare întocmite cu această ocazie plângerea şi declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile inculpaţilor şi procesele-verbale de confruntare, precum şi depoziţiile martorilor: S.S., G.D., F.C., L.V., N.G.I., P.D., I.B.M. şi M.I., care se coroborează cu adresa nr. 2435396/2004 a S.E.I.F. Mehedinţi, atestând că inculpatul P.A.M. nu figurează cu permis de conducere.
Împotriva sentinţei au declarat apel în termen ambii inculpaţi, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acesteia pe motiv că inculpatul D.V.D. nu a săvârşit infracţiunea de tâlhărie, iar pedepsele aplicate sunt prea mari în raport cu dispoziţiile art. 72 şi următoarele C. pen.
Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 420 din 27 septembrie 2004 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi, pe care i-au obligat la cheltuieli judiciare către stat.
A dedus în continuare durata reţinerii şi arestării preventive pentru inculpaţi cu începere de la 16 iunie 2004 la zi, potrivit art. 381 C. proc. pen.
În motivarea deciziei instanţa de apel a arătat că:
În mod corect s-a reţinut de câte prima instanţă pe baza probatoriilor administrate în cauză, inclusiv recunoaşterea parţială a celor 2 inculpaţi că şi-au însuşit autoturismul părţii vătămate, pe timp de noapte, într-un loc public, prin ameninţări cu un cuţit şi exercitarea de violenţe fizice, în stradă, în prezenţa tinerilor ce participau la discoteca organizată în localitatea Izvorul Bîrzii, după care s-au deplasat cu acesta până a fost avariat prin izbire de un pod, în condiţiile în care autoturismul a fost condus de inculpatul P.A.M., fără a avea permis de conducere, fapte penele ce realizează elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen. şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.A.M. şi a infracţiunii prevăzută de art. 78 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 şi art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. a) C. pen.
Cu privire la coinculpatul D.V.D., pe baza depoziţiilor martorilor S.S., G.D., F.C., L.V. şi N.G.I., care au asistat nemijlocit la incidentul dintre părţi, care se coroborează cu cele ale părţii vătămate, s-a stabilit că a agresat partea vătămată, luând-o cu ambele mâini de piept şi trăgând-o cu forţa din autoturism, iar după aceasta şi-a recuperat pe moment cheile, i le-a smuls cu forţa din mână, aşezându-se pe locul şoferului pentru a pleca cu maşina în pofida opoziţiei părţii vătămate care trăgea cu mâinile de portieră, ţinută din interior de către inculpatul amintit. Deci este dovedită vinovăţia acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) C. pen., reţinută în sarcina sa de către prima instanţă.
Pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestui inculpat, respectiv de 7 ani închisoare aplicată pentru coinculpatul P.A.M., recidivist, se află în concordanţă cu dispoziţiile art. 72 şi urm. C. pen.
Ca atare, este neîntemeiată şi critica formulată de inculpaţi privind individualizarea pedepselor.
Decizia curţii de apel a fost atacată cu recurs de către inculpatul D.V.D. pentru aceleaşi motive invocate în apel, susţinându-se că:
1. Inculpatul D.V.D. nu a săvârşit infracţiunea de tâlhărie;
2. Pedepsele aplicate sunt prea mari în raport cu dispoziţiile art. 72 şi urm. C. pen.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar se constată că atât instanţa de fond şi cea de apel au reţinut o situaţie de fapt corectă pe baza probelor administrate în cauză din care rezultă că inculpatul D.V.D. prin violenţă a sustras împreună cu celălalt inculpat autoturismul părţii vătămate, iar pedeapsa aplicată a fost individualizată cu respectarea prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Cum din examinarea cauzei în raport cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă existenţa vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi arestarea preventivă.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V.D. împotriva deciziei penale nr. 420 din 27 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 1 februarie 2004 la 24 noiembrie 2004.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6234/2004. Penal. Art.197 alin.1 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6242/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
