ICCJ. Decizia nr. 6324/2004. Penal. întreruperea executării pedepsei. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6324/2004
Dosar nr. 5694/2004
Şedinţa publică din 26 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Condamnata D.A. a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei de 18 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen., prin sentinţa penală nr. 504 din 26 iunie 2003 a Tribunalului Iaşi, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 297/2003 a Curţii de Apel Iaşi şi Decizia nr. 3967/2003 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală.
Se motivează că întreruperea executării este necesară, deoarece condamnata vrea să meargă acasă pentru a-şi vinde casa, întrucât se degradează şi se fură din aceasta, deoarece nu are cine o îngriji şi păzi.
Tribunalul Iaşi a dispus efectuarea unei anchete sociale de către o comisie de la Consiliul local al com. Fântânele, jud. Iaşi.
Comisia a constatat că, condamnata are pe raza comunei o locuinţă formată din una cameră cu bucătărie şi paravan în stare de degradare, nefiind întreţinută de nimeni.
Prin sentinţa penală nr. 604 din 24 august 2004, Tribunalul Iaşi a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnată şi a obligat-o să plătească statului 600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentă onorariul de avocat oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Se motivează că starea de degradare a imobilului proprietatea condamnatei, nu reprezintă o împrejurare specială, în sensul dispoziţiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Chiar aflându-se în executarea pedepsei, condamnata poate face acte juridice de conservare sau de dispoziţie, în ce priveşte proprietatea sa, de bunuri imobile sau mobile.
Condamnata a declarat apel, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că cererea de întrerupere a executării pedepsei este fondată.
Prin Decizia penală nr. 321 din 23 septembrie 2004, Curtea de Apel Iaşi, a respins apelul declarat de condamnată, ca nefondat.
Totodată, a obligat-o pe apelantă să plătească statului 400.000 lei cheltuieli judiciare din care suma de 200.000 lei, onorariu apărător din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Se menţionează că situaţia invocată de condamnată nu constituie o împrejurare specială din cauza căreia executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnată.
Împotriva deciziei instanţei de apel, condamnata D.A. a declarat recurs, lăsând la aprecierea instanţei soluţionarea acestuia.
În petiţia de declarare a recursului, condamnata a arătat că solicită întreruperea executării pedepsei şi pentru motive medicale, întrucât este suferindă.
Recursul este nefondat.
Instanţele de judecată au constatat corect că motivul invocat în cererea de întrerupere a executării pedepsei, nu constituie o împrejurare specială datorită căreia executarea pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnată, conform art. 453 lit. c) C. proc. pen.
În ceea ce priveşte motivul de întrerupere a executării pedepsei, pentru cauză de boală, arătat în petiţia de recurs, nu poate fi invocat în acest stadiu procesual, ca temei juridic al cererii sale de a se întrerupe executarea pedepsei începute, deoarece temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate se verifică în raport de motivul invocat de petiţionar şi supus spre examinare primei instanţe.
Pentru aceste considerente, urmează a se respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a obliga pe recurentă să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata D.A. împotriva deciziei penale nr. 321 din 23 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurenta condamnată să plătească suma de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 noiembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 6328/2004. Penal. Cont.exec. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6322/2004. Penal. întreruperea executării... → |
---|