ICCJ. Decizia nr. 6630/2004. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6630/2004
Dosar nr. 6239/2004
Şedinţa publică din 9 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 603 din 17 august 2004, Tribunalul Huşi a condamnat pe inculpatul D.C. la:
- 3 ani de închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
- 10 ani de închisoare şi 3 ani interzicerea aceloraşi drepturi prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
S-au contopit pedepsele aplicate în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani de închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 1232 zile din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 341 din 9 iulie 1999 a Tribunalului Constanţa, rest contopit în pedeapsa rezultantă de 10 ani de închisoare, inculpatul urmând a executa 10 ani închisoare, sporită cu un an închisoare, în final acesta având de executat 11 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantităţii de 849 gr. canabis, iar în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., a telefonului mobil şi a cartelei telefonice, obiecte ce au servit inculpatului la săvârşirea infracţiunii.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în seara zilei de 2 aprilie 2004, în jurul orelor 22,00, la punctul de frontieră Sculeni s-au prezentat la control inculpatul şi P.N., cetăţean moldovean, care conducea un autoturism şi se deplasau din Republica Moldova înspre România.
După aplicarea vizei de intrare în ţară, lucrătorii vamali au observat că inculpatul manifestă o anume stare de nervozitate şi prezintă o modificare fizică în zona taliei, ceea ce a determinat efectuarea unui control corporal.
Cu această ocazie s-a constatat că inculpatul avea două pachete ambalate în pungi de plastic ce erau prinse în jurul taliei cu bandă adezivă.
Urmare verificărilor efectuate, s-a stabilit că în aceste pungi era un produs vegetal verde-oliv. Ca urmare a testării substanţei, s-a constatat că aceasta reacţionează pozitiv la canabis şi cântăreşte 970 gr.
Din raportul tehnico-ştiinţific a rezultat că, pachetele depistate conţin canabis în greutate de 850,8 gr.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel, solicitând reducerea pedepsei faţă de circumstanţele personale, respectiv, înlăturarea sporului special.
Prin Decizia penală nr. 352 din 14 octombrie 2004, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondat, apelul declarat.
Şi, împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de control judiciar, inculpatul a formulat recurs, reiterând aceeaşi apărare şi anume, necesitatea reducerii pedepsei faţă de circumstanţele personale şi a sincerităţii de care a dat dovadă.
Recursul este nefondat.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că instanţele au făcut o corectă încadrare juridică a faptelor şi o justă individualizare a pedepsei.
Unicul motiv invocat de inculpat în apărare, şi care, corespunde cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi anume reducerea pedepsei este neîntemeiat şi va fi înlăturat.
Instanţele reţinând pericolul social foarte ridicat al infracţiunii comise dar şi circumstanţele personale ale inculpatului, care a recunoscut şi regretat săvârşirea faptelor şi nu în ultimul rând, faptul că acesta a mai săvârşit fapte penale, au făcut o corectă dozare a pedepsei în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) încât, reducerea pedepselor nu se justifică.
Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul art. 3855 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 3 aprilie 2004.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei penale nr. 352 din 14 octombrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedeapsă, timpul reţinerii şi arestării preventive a inculpatului de la 3 aprilie 2004 la 9 decembrie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6454/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6640/2004. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
