ICCJ. Decizia nr. 6903/2004. Penal. încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6903/2004
Dosar nr. 6870/2004
Şedinţa publică din 21 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 22 noiembrie 2004, pronunţată în dosarul nr. 10090/2004, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, verificând din oficiu legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatei O.M., în baza art. 3001 alin. (3) şi art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a dispus menţinerea măsurii arestării preventive luată împotriva acesteia.
Inculpata a declarat recurs împotriva acestei încheieri, susţinând că nu se mai menţin temeiurile care au stat la baza arestării preventive.
Recursul nu este fondat.
Din actele dosarului rezultă că, prin sentinţa penală nr. 591 din 26 octombrie 2004, Tribunalul Prahova a condamnat pe inculpata O.M. la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen.
Conform art. 36 alin. (1) C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 108 din 7 aprilie 2000 a Tribunalului Maramureş, urmând ca în baza art. 34 lit. b) C. pen., inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), c) şi e) C. pen.
Măsura arestării preventive a fost legal dispusă în cursul urmăririi penale şi apoi menţinută în cursul judecăţii.
Împotriva hotărârii, inculpata a declarat apel.
Instanţa de control judiciar, la data înregistrării dosarului, verificând din oficiu legalitatea şi temeinicia arestării preventive a menţinut măsura arestării preventive, constatând că subzistă temeiurile, care au stat la baza acesteia şi că se impune privarea, în continuare, de libertate a inculpatei.
Cum, potrivit art. 3001 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) din acelaşi cod, măsura arestării se menţine când instanţa constată că temeiurile, care au determinat arestarea impun în continuare, privarea de libertate, soluţia instanţei de apel este temeinică şi legală.
Întrucât din examinarea cauzei nu rezultă nici existenţa vreunui motiv de casare, care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata O.M., împotriva încheierii din 22 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, pronunţată în dosarul nr. 10090/2004.
Obligă pe recurentă să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6905/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6902/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
