ICCJ. Decizia nr. 178/2005. Penal. Amânare executare pedeapsă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.178/2005
Dosar nr. 6336/2004
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 204 din 24 mai 2004, pronunţată de Tribunalul Vrancea a fost admisă cererea formulată de condamnata I.M. şi a dispus amânarea executării pedepsei aplicată prin sentinţa penală nr. 383 din 20 decembrie 2000 pronunţată de Tribunalul Vrancea, pe o durată de 3 luni, începând cu rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate.
Motivarea cererii de amânare a executării pedepsei făcută de către condamnată, a constat în aceea că are în întreţinere 2 copii, unul student iar celălalt elev în clasa VII-a, nu realizează venituri, este despărţită în fapt de soţul său care nu îi acordă ajutor la creşterea şi educarea copiilor.
Având în vedere şi referatul anchetei sociale, instanţa a stabilit că începerea executării pedepsei de către condamnată ar avea consecinţe grave pentru familia condamnatei, respectiv pentru copiii acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a fost admis prin Decizia penală nr. 572 din 21 octombrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi. A fost desfiinţată sentinţa penală atacată şi a fost respinsă ca nefondată cererea de amânare a executării pedepsei formulată de condamnata I.M.
A motivat instanţa de apel că, motivele invocate de condamnată nu constituie împrejurări speciale în sensul dispoziţiilor art. 453 C. proc. pen., care să justifice amânarea executării pedepsei.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs condamnata solicitând casarea acesteia şi admiterea cererii formulate.
Recursul declarat de condamnată nu este fondat.
Corect a stabilit instanţa de apel că, aspectele privind situaţia familiei condamnatei, nu constituie „împrejurări speciale" în accepţiunea art. 453 lit. c) C. proc. pen., care să justifice întreruperea executării pedepsei.
Pe de altă parte, situaţia materială a familiei condamnatei nici nu ar putea fi schimbată prin prezenţa acesteia în familie, pe o durată limitată de timp până la 3 luni.
În conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de condamnată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata I.M. împotriva deciziei penale nr. 572 din 21 octombrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă recurenta condamnată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 129/2005. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 179/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
---|