ICCJ. Decizia nr. 2829/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 236 din 18 februarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 228/2003 a Tribunalului București, formulată de condamnatul I.I.B., deținut în Penitenciarul Jilava.
în esență, s-a reținut că ancheta socială dispusă de instanță la adresa indicată de condamnat nu a putut furniza informații despre soția și copilul condamnatului, întrucât la această adresă nu locuiește decât unchiul condamnatului.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 178 din 14 martie 2005, a respins, ca nefondat, apelul condamnatului.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când, din cauza unor împrejurări speciale, executarea în continuare a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
în cauză, condamnatul a formulat cererea invocând ca temei pentru întreruperea executării pedepsei, împrejurarea că este tatăl unui copil minor în vârstă de un an și 8 luni, are 3 frați, din care unul minor, iar, părinții decedați și că este, de urgență, necesară prezența lui în familie, pentru a face reparația casei.
Instanța a dispus efectuarea unei anchete sociale la adresa din București, Calea Moșilor.
Prin adresa nr. 7366 din 7 februarie 2005, Consiliul Local sector 3 a comunicat instanței că tatăl condamnatului a decedat în urmă cu 3 luni și că unchiul acestuia, R.M. nu a putut furniza informații despre soția și copilul minor.
La termenul din 18 februarie 2005, instanța, lipsită de rol activ, luând act despre conținutul acestei adrese, a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului.
Or, în baza rolului activ și pentru aflarea adevărului, instanța trebuia să solicite explicații privitoare la soția condamnatului și la copilul minor al acestuia, în vârstă de un an și 8 luni, de la organele de resort (S.E.I. și organele de poliție) precum și de la condamnat.
Sub acest aspect, așa cum rezultă din partea introductivă a sentinței penale nr. 236 din 18 februarie 2005, instanța nu i-a solicitat condamnatului nici o explicație, în raport de conținutul adresei Consiliului Local sector 3.
în raport de aceste verificări, după stabilirea adresei unde locuiește soția și copilul condamnatului, instanța trebuia să dispună efectuarea unei alte anchete sociale, pentru a constata dacă cererea condamnatului de întrerupere a executării pedepsei este sau nu întemeiată.
Neprocedând în acest mod, instanțele au pronunțat hotărâri netemeinice și nelegale, și drept urmare, recursul condamnatului va fi admis, hotărârile atacate vor fi casate și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Cu ocazia rejudecării, instanțele s-au solicitat explicațiile și relațiile mai sus-menționate, de la organele de resort și de la condamnat, iar, după identificarea adresei la care se află soția și copilul minor al condamnatului, s-a dispus efectuarea unei noi anchete sociale, pe baza căreia a soluționat cererea, apoi a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2823/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2764/2005. Penal → |
|---|
