ICCJ. Decizia nr. 494/2005. Penal. Revizuire. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 494/2005

Dosar nr. 4641/2004

Şedinţa publică din 21 ianuarie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 664 din 18 mai 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins cererea de revizuire, formulată de condamnatul G.S.M. împotriva sentinţei penale nr. 388 din 6 iunie 2001 (definitivă la 11 februarie 2003) a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, de condamnare a sa, la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a cerut revizuirea sentinţei de condamnare deoarece G.S.M. a susţinut că, nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de tâlhărie şi şapte fapte de furt calificat, cu reţinerea stării de recidivă, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), nu s-a respectat prezumţia de nevinovăţie, nu s-a respectat dreptul său la apărare, nu a fost judecat într-un timp rezonabil şi s-a prelungit nelegal arestarea preventivă a sa de un procuror şi nu de un magistrat.

Instanţa de fond a respins cererea de revizuire, ca nefondată, având în vedere cazurile expres prevăzute de art. 394 C. proc. pen. şi pentru care se poate promova o asemenea cale extraordinară de atac şi printre care nu se regăseşte nici unul din motivele invocate, mai sus menţionate.

Revizuientul nemulţumit, a declarat în termenul legal, apel împotriva sentinţei penale nr. 664 din 18 mai 2004, motivat în scris, iar în susţinerea orală a repetat obiecţiile ridicate prin cererea iniţială.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 548/ A din 28 iulie 2004 a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul G.S.M.

Nemulţumit şi de această hotărâre, în termenul legal, condamnatul a declarat recurs, solicitând a se reaprecia probele şi apoi să se reţină că el face o contestaţie în baza prevederilor art. 461 C. proc. pen.

Recursul este nefondat.

Verificându-se actele dosarului se reţine că, instanţa de recurs are de examinat cererea de revizuire formulată de recurent împotriva sentinţei penale nr. 388 din 6 iunie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, de condamnare a sa la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare şi, nu este posibil ca în ultima fază procesuală, respectiv, a recursului, să-şi schimbe cererea iniţială nici în fapt şi nici în drept.

Desigur, acest condamnat înţelege să-şi facă apărări după cum apreciază, dar acestea nu pot fi primite decât în limita prevederilor legii şi care, în speţă, privesc cazurile în care poate fi promovată calea extraordinară de atac a revizuirii.

Astfel, se constată că, primele două instanţe (fond şi apel) pe deplin justificat şi legal au apreciat că nu ne aflăm în nici una din situaţiile expres prevăzute de art. 394 C. proc. pen., că în realitate, recurentul încearcă a i se admite suplimentarea mijloacelor de probă cerere specifică doar căilor ordinare de atac şi nicidecum cererii de revizuire de faţă, ce este o cale extraordinară de atac.

Ca atare, hotărârile atacate vor fi menţinute, iar recursul respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se vor aplica şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G.S.M. împotriva deciziei penale nr. 548/ A din 28 iulie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă condamnatul revizuient să plătească suma de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 494/2005. Penal. Revizuire. Recurs