ICCJ. Decizia nr. 587/2005. Penal. Art.183 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 587/2005
Dosar nr. 5684/2004
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 335 din 10 iunie 2004 a Tribunalului Argeş, inculpatul B.I. a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 57 şi art. 71 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpat, menţinându-se această măsură.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din durata pedepsei aplicate s-a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu 17 februarie 2004, la zi.
În temeiul dispoziţiilor art. 14, raportat la art. 346 C. proc. pen. şi art. 999 C. civ., inculpatul a fost obligat la despăgubiri civile în sumă de 88.250.335 lei către Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti şi în sumă de 250.000.000 lei către partea civilă G.I.
În baza art. 191 şi urm. C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 3.000.000 lei din care 200.000 lei, reprezintă onorariul apărătorului din oficiu şi la 5.000.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă G.I.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
Între victima G.F. şi inculpatul B.I., cumnaţi, exista o stare conflictuală veche.
În seara zilei de 17 septembrie 2003, cei doi s-au întâlnit în faţa porţii locuinţei victimei şi au avut o discuţie scurtă. Inculpatul B.I. a luat un par din roabă şi l-a lovit pe cumnatul său cu putere, în cap, o singură dată.
Victima a decedat pe data de 28 septembrie 2003, în urma dilacerării şi hemoragiei meningo-cerebrale suferite, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral (raport medico-legal nr. A3/1500 din 28 octombrie 2003, întocmit de Institutul naţional de medicină legală M.M. Bucureşti).
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşă foto, acte medico-legale, declaraţiile martorilor A.D., I.I., D.E., D.D., D.A., B.A., B.V., declaraţiile inculpatului care, în faza urmăririi penale, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, pentru ca, în faza cercetării judecătoreşti să declare că regretă comiterea acesteia.
Inculpatul a criticat hotărârea judecătorească a instanţei de fond pentru netemeinicie, solicitând reindividualizarea pedepsei aplicate prin reţinerea în favoarea sa a scuzei provocării, precum şi a circumstanţelor reale şi personale în care s-a săvârşit fapta.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia penală nr. 248 din 23 septembrie 2004, a respins ca nefondat apelul inculpatului, menţinând starea de arest a acestuia şi computând prevenţia la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 500.000 lei şi către partea civilă G.I. în sumă de 5.000.000 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.I., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor pronunţate şi reţinerea în favoarea sa a circumstanţei atenuante, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu consecinţa reducerii cuantumului pedepsei aplicate sub limita minimă specială prevăzută de lege, precum şi a tuturor circumstanţelor reale şi personale în care a săvârşit infracţiunea.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta nu este fondat.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea constată că instanţele de judecată au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului şi au dat încadrarea juridică legală faptelor săvârşite de acesta.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul cauzei, agresiunea inculpatului a fost spontană şi neprovocată de comportamentul victimei; întrucât inculpatul nu s-a aflat într-o stare de puternică tulburare determinată de atitudinea victimei, în cauză nu există temeiuri pentru aplicarea prevederilor art. 73 lit. b) C. pen.
Toate împrejurările reale şi personale legate de comiterea faptei (preexistenţa unei stări conflictuale între părţi, relaţia de familie dintre ele, poziţia procesuală în final sinceră a inculpatului) au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului B.I., instanţa reţinând în mod judicios şi celelalte criterii generale, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la pericolul social concret al faptei săvârşite, violenţa loviturii aplicate şi nemotivate emoţional.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată este în măsură să asigure resocializarea inculpatului B.I. şi nu se impune reducerea cuantumului acesteia.
Constatând că în cauză nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă recursul inculpatului, ca nefondat.
Timpul reţinerii şi arestului preventiv se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 17 februarie 2004, la zi.
Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.I., împotriva deciziei penale nr. 248/ A din 23 septembrie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 17 februarie 2004 la 26 ianuarie 2005.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 586/2005. Penal. Art.20 rap.la art.174,175... | ICCJ. Decizia nr. 589/2005. Penal. Art.211 alin2 c. pen. Recurs → |
|---|
