ICCJ. Decizia nr. 6181/2005. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6181/2005
Dosar nr. 5552/2005
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 23 din 5 septembrie 2005, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondată, plângerea formulată de SA S. Hânţeşti şi a menţinut rezoluţia nr. 82/P/2005 din 26 mai 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei RON.
S-a reţinut că SA S. Hânţeşti a formulat plângere penală împotriva judecătorului G.D., din cadrul Judecătoriei Suceava, solicitând tragerea la răspundere penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. proc. pen., cu privire la modul în care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor ce au aparţinut societăţii, precum şi radierea menţiunii de grevare ipotecară cu care se garantase obţinerea de credite bancare.
Prin rezoluţia nr. 82/P/2005 din 26 mai 2000, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorul G.D., pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În urma verificărilor efectuate, a rezultat că soluţia adoptată de judecător constituie rezultatul deliberării, pe baza înscrisurilor depuse în susţinerea cererii, precum şi a aplicării legii, neexistând indicii din care să rezulte că făptuitoarea, ar fi îndeplinit, cu ştiinţă, acte prin care să fi cauzat o vătămare a intereselor legale ale petiţionarei.
Plângerea formulată de aceasta împotriva măsurii dispuse de procuror a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, nr. 209/II/2/2005 din 6 iulie 2005.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., petiţionara a formulat plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale la instanţa căreia i-ar fi revenit, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Instanţa de fond a apreciat că plângerea este neîntemeiată, întrucât făptuitoarea G.D. a procedat la intabularea imobilelor adjudecate şi radierea ipotecilor prin încheierea nr. 2255 din 5 octombrie 2004, cu respectarea dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 7/1996 şi a dispoziţiilor art. 518 C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti a declarat recurs petiţionara SA S. Hânţeşti, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei la parchet, în vederea începerii urmăririi penale faţă de făptuitoarea G.D.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Instanţa de fond a procedat la verificarea rezoluţiei atacate pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a apreciat în mod just că aceasta a fost dispusă de procuror în mod legal şi temeinic.
Judecătorul G.D. a întocmit actele de intabulare şi radiere a ipotecilor cu respectarea prevederilor legii în materie, fără a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi fără a vătăma interesele legitime ale vreunei persoane, astfel că soluţia de neurmărire penală dispusă faţă de aceasta este corectă şi în conformitate cu probatoriul administrat.
Aşa fiind, şi constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă, ca nefondat, recursul petiţionarei.
Recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SA S. împotriva sentinţei penale nr. 23 din 5 septembrie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 80 RON (800.000 lei) cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6162/2005. Penal. Art. 208-209 Cod Penal.... | ICCJ. Decizia nr. 6197/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
|---|
