ICCJ. Decizia nr. 6162/2005. Penal. Art. 208-209 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 6162/2005

Dosar nr. 4112/2005

Şedinţa publică din 1 noiembrie 2005

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 2405 din 14 decembrie 2004 a Judecătoriei Buzău, a fost condamnat inculpatul P.A., la pedepsele de câte 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., şi furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 lit. a) şi g), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pentru ambele fapte cu aplicarea prevederilor art. 37 lit. a) C. pen., fapte concurente, urmând ca, în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 864 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat suspendarea sub supraveghere şi beneficiul graţierii pentru pedepsele rezultante de 3 ani şi respectiv un an şi 6 luni închisoare, aplicate inculpatului prin sentinţele penale nr. 1685/2002 a Judecătoriei Buzău şi nr. 191/2002 a Tribunalului Buzău, pentru infracţiuni concurente, iar în urma contopirii, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare s-a dispus a fi executată alături de pedeapsa rezultantă aplicată în cauza de faţă, în final inculpatul având de executat 6 ani închisoare, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa de executat durata reţinerii din data de 1 aprilie 2002.

Prin aceeaşi sentinţă, a fost condamnat şi inculpatul minor N.C.R., la pedeapsa rezultantă de un an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen., şi art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a) şi g) C. pen., cu aplicarea pentru ambele fapte a dispoziţiilor art. 99 şi urm. C. pen., cu suspendarea condiţionată a executării, conform art. 81 raportat la art. 110 C. pen., atrăgându-i-se atenţia asupra dispoziţiilor referitoare la revocarea suspendării.

În latura civilă, s-a luat act că prejudiciul cauzat părţii vătămate M.I. a fost recuperat.

Inculpaţii au fost obligaţi la câte 2.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în baza probelor administrate, că în noaptea de 21 octombrie 2003, cei doi inculpaţi, pe fondul consumului de alcool, au pătruns pe poarta întredeschisă în curtea locuinţei părţii vătămate M.I., de unde au sustras, de pe sârma de rufe, mai multe bunuri (şosete, cearceafuri, feţe de pernă), iar din autoturismul parcat în curte au sustras un radiocasetofon şi cheile maşinii, pe care le-au găsit în contact, bunuri pe care le-au transportat la domiciliul inculpatului P.A., ulterior fiind recuperate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul P.A., criticând-o pentru netemeinicie, în sensul că pedepsele aplicate sunt prea aspre, faţă de prejudiciul modic cauzat şi de situaţia familială, soţia sa handicapată gradul II de invaliditate, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi reindividualizarea sancţiunilor.

Tribunalul Buzău, prin Decizia penală nr. 23 din 22 februarie 2005, a admis apelul declarat de inculpat, a extins efectele acestuia şi asupra inculpatului minor, care nu exercitase calea de atac şi, desfiinţând sentinţa în parte, a reţinut în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante, prevăzute de art. 74 lit. b) şi c) C. pen., şi art. 76 lit. c) şi d), cu referire la art. 80 alin. (1) C. pen., pentru inculpatul major, reducând pedepsele de la câte 3 ani închisoare la câte un an şi 6 luni închisoare şi de la câte un an şi 6 luni închisoare, la câte 5 luni închisoare, pentru inculpatul minor N.R.

Conform art. 33 şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul P.A. să execute pedeapsa rezultantă de un an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 3 ani închisoare, ca urmare a aplicării prevederilor art. 864 şi art. 7 din Legea nr. 543/2002, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, iar inculpatul minor, 5 luni închisoare, reducându-se termenul de încercare la 2 ani, conform art. 81 şi art. 110 C. pen.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul P.A., care în temeiul art. 3859 pct. 14, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul reducerii sale.

Prin Decizia penală nr. 319 din 7 aprilie 2005, pronunţată în dosarul nr. 2433/2005, Curtea de Apel Ploieşti a respins, ca nefondat, recursul inculpatului.

Împotriva acestei decizii a făcut recurs inculpatul pe care l-a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

Recursul declarat este inadmisibil, legea penală română prevăzând în această situaţie, numai două căi de atac, apelul şi recursul, de care inculpatul a uzat.

În temeiul art. 38515 alin. (1), pct. 1, lit. a) C. proc. pen., recursul inculpatului urmând a fi respins, ca inadmisibil, iar acesta obligat la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul P.A. împotriva deciziei penale nr. 319 din 7 aprilie 2005 a Curţii de Apel Ploieşti.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 aprilie 2002 la 1 noiembrie 2005.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 220 RON (2.200.000 lei) cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON (1.000.000 lei), reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 noiembrie 2005

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6162/2005. Penal. Art. 208-209 Cod Penal. Recurs