ICCJ. Decizia nr. 631/2005. Penal. Art 211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 631/2005
Dosar nr. 6616/2004
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bacău, prin sentinţa penală nr. 370 din 10 septembrie 2004, a condamnat pe inculpatul C.L. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a), cu aplicarea art. 99 şi următoarele şi art. 74 şi art. 76 C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Din pedeapsă s-a dedus durata reţinerii din ziua de 26 iunie 2004 şi arestarea preventivă de la 31 mai până la 29 iulie 2004.
Totodată, a fost condamnat şi inculpatul M.O., pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni la pedeapsa de 7 ani închisoare.
Cei doi inculpaţi au fost obligaţi, în solidar, inculpatul minor C.L. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente, să plătească părţii civile R.V. sumele de 6.583.000 lei şi 2.000.000 lei cu titlu de daune materiale şi 4.000.000 lei cu titlu de daune morale. Au mai fost obligaţi inculpaţii la 5.443.800 lei despăgubiri către C.A.S. Bacău.
S-a reţinut că, în ziua de 20 mai 2004, la propunerea inculpatului major M.O., inculpatul minor C.L. a fost de acord să deposedeze pe partea vătămată R.V., factor poştal la O.P.R. Tătărăşti, de geanta ce conţinea bani şi diverse valori. Ştiind că partea vătămată distribuie în acea zi pensiile către sătenii din Cornii de Sus, cei doi inculpaţi, spre seară, în jurul orelor 20,30 – 21,00, s-au deplasat la punctul L., pe drumul comunal dintre această localitate şi Tătărăşti, unde s-au ascuns după o tufă la marginea drumului, aşteptând pe partea vătămată. În momentul în care a apărut, inculpatul M.O. l-a lovit pe R.V. cu pumnii, doborându-l la pământ, iar inculpatul C.L. a încercat deposedarea. Cum partea vătămată a încercat să se opună, cei doi inculpaţi i-au smuls geanta care conţinea încasările R., pensiile nepredate în sumă de 9.488.505 lei, alte bunuri şi acte. Având geanta asupra lor, cei doi inculpaţi au părăsit în fugă locul faptei şi la o distanţă apreciabilă au luat sumele de bani şi 5 cartele telefonice, aflate în interior, abandonând restul (geanta de poştaş, diferite documente, bani mărunţi, două pixuri şi 2 chei).
Curtea de Apel Bacău, secţia penală, prin Decizia nr. 333 din 26 octombrie 2004, a admis apelul declarat de procuror numai cu privire la reţinerea greşită de circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului M.O. Ca atare, a înlăturat dispoziţiile art. 74 şi art. 76 C. pen., în ce priveşte pe acest inculpat, motivând că pedeapsa de 7 ani închisoare reprezintă minimul special prevăzut de lege, astfel că aplicarea menţionatelor dispoziţii legale s-a făcut greşit, cu atât mai mult cu cât reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea acestui inculpat nu se justifică. Totodată, a respins apelul inculpatului M.O.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în ce priveşte pe inculpatul minor C.L. S-a susţinut că faţă de gravitatea faptei nu se justifică reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea acestui inculpat şi nici suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Recursul declarat de procuror este întemeiat, potrivit celor ce urmează.
În concordanţă cu probele administrate, prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, încadrând just în dispoziţiile legii infracţiunea săvârşită de acesta.
Cu privire la pedeapsă, atât prima instanţă cât şi instanţa de apel, au apreciat că se impune atât reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea acestui inculpat, cât şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei, deoarece la data comiterii faptei inculpatul avea numai 16 ani, contribuţia sa a fost mai redusă, fiind atras de inculpatul major, este elev în clasa a VII-a, nu are antecedente penale şi a avut o poziţie sinceră de recunoaştere a faptei.
Este însă de observat că toate aceste elemente ce caracterizează persoana inculpatului minor constituie justificate argumente pentru aplicarea dispoziţiilor art. 74 C. pen., text care are în vedere mai ales, conduita infractorului atât înainte cât şi după săvârşirea infracţiunii. Desigur, vârsta inculpatului, faptul că este elev, nu are antecedente penale şi a avut o poziţie sinceră, cum şi împrejurările că fiind atras de inculpatul major a avut o contribuţie mai puţin substanţială la comiterea faptei, au îndreptăţit instanţele să aprecieze oportunitatea aplicării dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen. şi reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Faţă însă de gravitatea faptei comise (partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 7-9 zile de îngrijiri medicale), de modul în care a fost concepută şi realizată activitatea infracţională şi apoi de felul în care au fost cheltuiţi banii sustraşi (pentru băuturi alcoolice, la discotecă), se impunea concluzia că suspendarea condiţionată a executării pedepsei (tot ca mod de individualizare) exced scopului preventiv educativ consacrat în art. 52 C. pen., cum şi condiţiei impuse de art. 81 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod, în sensul că acest scop poate fi atins chiar fără executarea pedepsei.
Ca atare, aplicarea dispoziţiilor art. 81 şi art. 110 C. pen., nu se mai justifica, recursul procurorului privind înlăturarea acestora fiind întemeiat.
În concluzie, se va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu consecinţa casării hotărârilor atacate numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului minor C.L. Se vor înlătura dispoziţiile art. 81, art. 83 şi art. 110 C. pen. şi se va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare prin privare de libertate.
Onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu va fi plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. 333 din 26 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bacău, privind pe inculpatul C.L.
Casează hotărârea atacată, precum şi sentinţa penală nr. 370 din 10 septembrie 2004 a Tribunalului Bacău, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.
Înlătură dispoziţiile prevăzute de art. 81 şi art. 83 C. pen., art. 110 C. pen. şi art. 359 C. proc. pen., cu privire la suspendarea executării pedepsei închisorii de 2 ani şi 6 luni.
Face aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 63/2005. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 633/2005. Penal. întrerupere executare... → |
---|