ICCJ. Decizia nr. 862/2005. Penal
| Comentarii |
|
P.N.A., serviciul Anticorupție București, prin rechizitoriul din 16 noiembrie 2004, o trimite în judecată pe inculpata L.C.E., pentru infracțiunile de:
a) trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;
b) trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;
c) instigare la fals sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 290 din cod și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 C. pen.;
d) favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., toate aceste infracțiuni raportate și la art. 33 lit. a) din cod.
Actul de învinuire reține, în esență, că:
a) la data de 27 mai 2003, inculpata, avocat în Baroul București, a pretins suma de 20.000 dolari S.U.A., din care a primit 11.000 dolari S.U.A., de la cetățeanul iranian M.A. (arestat preventiv și trimis în judecată pentru trafic de droguri) și de la soția sa, E.M.M., afirmând că are influență asupra unor lucrători de poliție și a unor judecători de la înalta Curte de Casație și Justiție, pe lângă care va interveni în vederea întocmirii unor acte de urmărire penală (denunțuri fictive privind alți traficanți de droguri), care să permită reținerea, în sarcina celui judecat a art. 16 din Legea nr. 143/2000, în temeiul căruia acesta urma să beneficieze de o reducere a pedepsei aplicate;
b) la data de 3 iunie 2003, a determinat-o pe E.M.M. să întocmească, în fals, un înscris (denunț) referitor la alte persoane care traficau droguri, iar la 29 octombrie 2003, l-a determinat pe martorul E.C.A. să menționeze o dată fictivă pe denunțul întocmit în numele lui M.A.; totodată, a instigat-o pe E.M.M. să contrafacă semnătura lui M.A., pe acest denunț;
c) prin instigarea la întocmirea denunțului fals al lui M.A., din 29 octombrie 2003, în temeiul căruia a fost emisă adresa nr. 5110/ P din 5 decembrie 2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, l-a ajutat pe "denunțătorul" M.A. să zădărnicească judecata;
d) în luna septembrie 2003, în calitate de avocat, a pretins suma de 10.000 dolari S.U.A., din care a primit 7.500 dolari S.U.A., de la cetățeanul turc A.S., arestat preventiv pentru trafic de droguri, afirmând că are influență asupra judecătorilor de la Tribunalul București, pe lângă care va interveni pentru a-l pune în libertate.
în ședința publică din 25 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția I penală, sesizată cu judecarea cauzei, inculpata invocă, în temeiul art. 301 și art. 302 C. proc. pen., raportate la art. 13 alin. (2) din O.U. nr. 43 din 4 aprilie 2002, privind P.N.A., modificată prin Legea nr. 161/2003, excepția nulității actului de sesizare a instanței și cere revocarea măsurii arestării preventive.
Inculpata motivează că, în aceeași cauză, este trimis în judecată și inculpatul L.A., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, încât instanța putea fi, legal, sesizată, numai de P.N.A., singurul competent să instrumenteze cauze cu magistrați și că nu se justifică menținerea ei în stare de arest.
Curtea de apel, prin încheierea din 26 ianuarie 2005, respinge, ca nefondată, excepția invocată de inculpată, pe care o menține în stare de arest.
Instanța motivează că rechizitoriul a fost întocmit la data de 16 noiembrie 2004, când erau în vigoare dispozițiile O.U.G. nr. 43/2002, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 24 din 21 aprilie 2004, act normativ prin care au fost înlăturate diferențele în ceea ce privește competența, dintre structura centrală și cele teritoriale ale P.N.A.
Prin recursul de față, inculpata critică încheierea sus-menționată, reiterând excepția nulității actului de sesizare a instanței și cererea de punere în libertate.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 3851pct. 2 C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Ca atare, încheierea în discuție poate fi atacată cu recurs numai o dată cu sentința ce se va pronunța în cauză.
Respingând excepția invocată de inculpată, curtea de apel s-a pronunțat, implicit, și cu privire la menținerea ei în stare de arest.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., recursul a fost respins, ca inadmisibil, conform dispozitivului deciziei.
| ← ICCJ. Decizia nr. 895/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1398/2005. Penal → |
|---|
