ICCJ. Decizia nr. 2187/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată, la data de 6 ianuarie 2003 și precizată ulterior, reclamanta SC O.P. SRL Craiova a chemat în judecată pârâta SC C. SA Craiova solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să fie obligată să-și ridice gardul de pe terenul situat sub copertina proprietatea sa, să fie obligată să se abțină de la orice act de amplasare de obiecte, scaune, mese pe terenul asupra căruia exercită un drept de folosință, sub sancțiunea plății unor daune cominatorii de 5 milioane lei și să fie obligată la plata sumei de 34.000.000 lei începând cu luna iunie 2000 pentru lipsa de folosință a terenului în suprafață de 58,6 mp.
în motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3274 din 30 decembrie 1998 a cumpărat de la SC A. SA spațiul comercial situat în Craiova - Brazda lui Novac, Complex V., iar prin actul adițional nr. 239 a achiziționat de la aceiași vânzătoare copertina situată pe latura de nord a imobilului cumpărat, în suprafață de 58,5 mp, iar pentru întreaga suprafață de teren aferentă construcțiilor a deținut un drept de folosință prin sentința nr. 10365/2002 pronunțată de Judecătoria Craiova.
Pârâta, prin întâmpinare, solicită respingerea acțiunii, întrucât suprafața de teren face parte din activul său, așa cum rezultă din decizia nr. 228/1006, decizie de înființare a unităților din cadrul C.N. emisă de Consiliul Executiv al fostului Sfat Popular Craiova prin care magazinul alimentar în suprafață de 250 mp a fost transferat la O.A. actuala SC A. SA.
La data de 29 septembrie 2003, pârâta SC C. SA Craiova a solicitat introducerea în cauză a SC A. SA care a vândut societății reclamante SC O.P. SRL unitatea nr. 247 cu o suprafață de 501 mp, iar ulterior prin două acte adiționale i-a vândut și copertina pe latura nordică cu suprafața de 58,5 mp.
A motivat că actele încheiate au un înțeles ambiguu, nefiind specificate vecinătățile spațiului comercial și suprafața exactă asupra căreia a transmis toate actele încheiate, lăsând loc de interpretări.
Tribunalul Dolj, secția comercială, prin sentința nr. 1150 din 20 septembrie 2004, a admis în parte acțiunea precizată și a obligat pârâta SC C. SA Craiova să ridice gardul amplasat pe suprafața de 60 mp (identificată între punctele 2, 3, 7 și 8 în anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de expert P.A.), între punctele 5 și 6 conform anexa 1menționată și să nu amplaseze obiecte pe suprafața arătată. A mai fost obligată pârâta către reclamantă să plătească suma de 36.000.000 lei reprezentând lipsa de folosință pe perioada martie 2001 - aprilie 2004 și la cheltuieli de judecată.
De asemenea, a respins acțiunea față de pârâta SC A. SA Craiova.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că suprafața indicată în actul adițional nr. 239 din 1 februarie 2000 ca fiind situată sub copertina de 58,5 mp măsoară în fapt 60 mp, potrivit măsurătorilor efectuate de expertul P.I. și pe această suprafață SC C. SA a amplasat gard metalic amenajând terasă cu mese și scaune, ocupând suprafața de 42,87 mp, iar potrivit deciziei nr. 1684 din 28 noiembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, pârâta are drept de administrare pentru 24,62 mp terasa fiind situată între zidul clădirii SC O.P. SRL și stâlpii placați cu ceramică neagră amplasați în latura de vest în fața restaurantului N., stâlpi ce au fost realizați odată cu construcția restaurantului, simetric, atât pe latura de este cât și de vest, păstrându-se căi de acces între stâlpi și zidul clădirii.
A mai reținut că menționarea în cuprinsul actului adițional nr. 1060 din 21 iunie 2000 a situării copertinei pe latura nordică nu este de natură a conduce la concluzia că actul se referă la o altă copertină și deci la o altă suprafață deoarece întregul complex este amplasat așa cum rezultă din schițele aflate la dosar oblic față de nord.
Capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune cominatorii a fost respins, iar acțiunea în despăgubiri a fost admisă pe considerentul că pârâta nu a contestat existența prejudiciului și cuantumul acestuia, care a fost dovedit și cu martorii audiați în cauză.
împotriva acestei sentințe a promovat apel pârâta (care la data de 25 noiembrie 2004 și-a vândut spațiul comercial în litigiu către SC C.C. SRL Craiova ce a fost introdusă în cauză) și a criticat-o motivând că din actele depuse la dosar a făcut dovada că a fost beneficiara întregului complex, iar prin decizia nr. 902/1967 i-a transferat actualei SC A. SA Craiova un număr de 4 spații comerciale care se găsesc individualizate în sentința nr. 10365/2000 și care compune unitatea 247, iar respectiva nu putea să vândă reclamantei și copertina pe latura de nord care în realitate se găsește pe latura de est a spațiului înstrăinat în anul 1998, aceasta făcând parte integrantă în spațiul apelantei, restaurantul N., respectiv terasa acestuia.
Apelanta susține că instanța nu a avut în vedere inadvertența dintre expertiza întocmită de S.S. în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr. 1035/2000 și expertiza întocmită de expertul P.I.
Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 106 din 24 martie 2005, a respins apelul ca nefondat.
S-a reținut că, conform înscrisurilor aflate la dosarul cauzei că intimata-reclamantă are în folosință suprafața totală de 559,5 mp și care este situat pe latura nord-est.
La efectuarea expertizei de către S.S. în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr. 10365/2000 a Judecătoriei Craiova, nu s-a ținut seama de faptul că, Complexul comercial este situat oblic și cum litigiul se purta între o societate comercială și Consiliul Local, a stabilit suprafețele fără a le corela cu celelalte vecinătăți, așa cum s-a procedat la întocmirea lucrării cadastrale ce a fost înregistrată la nr. 29 la 30 mai 2002 la O.C.G.C. Dolj care a stat la baza înregistrării la Cartea Funciară din cadrul Judecătoriei Craiova.
în lucrarea cadastrală este cuprinsă și copertina care de fapt este situată pe poziția nord-est iar suprafața de 58,6 mp face parte din proprietatea intimatei-reclamante.
Instanța de control judiciar a concluzionat că soluția pronunțată a avut în vedere actele depuse de către părți, fișele cadastrale, cercetarea locală, declarațiile martorilor, apreciind obiectivitatea expertizei întocmită de expert P.I.
La data de 26 aprilie 2005m pârâta SC C.C. SRL a declarat recurs criticând faptul că nu i s-a acordat termen în vederea pregătirii apărării, cauza fiind soluționată la primul termen după introducerea sa în cauză, fiindu-i încălcat dreptul la apărare.
De asemenea, arată că în mod nejustificat i s-a respins cererea pentru administrarea de noi probatorii, respectiv proba cu martori și efectuarea unei noi expertize tehnice și nu contabile, expertiză care să stabilească suprafața de teren asupra căreia SC A. SA a obținut dreptul de folosință, plecând de la expertiza întocmită de S.S.
în concluzie, solicită să se rețină inexactitatea și ambiguitatea actelor prezentate de reclamanta-intimată pe baza cărora s-au pronunțat instanțele.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
în speță, recurenta nu a fost în măsură, prin criticile formulate, să prezinte aspecte de nelegalitate, să precizeze în ce măsură a fost încălcată sau aplicată greșit legea.
Aspectele semnalate fac referire mai mult la motive de netemeinicie care scapă controlului de legalitate, modul de administrare a probatoriilor, interpretarea acestora fiind atributul exclusiv al instanței iar criticile sunt de competența instanței de apel, recursul nefiind o cale devolutivă de atac.
Cu privire la încălcarea dreptului de apărare, critica nu poate fi reținută având în vedere că i-a acordat posibilitatea depunerii de concluzii scrise în condițiile art. 156 alin. (2) C. proc. civ.
Față de cele arătate, au fost văzute dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1669/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2205/2006. Penal → |
|---|
