ICCJ. Decizia nr. 2434/2006. Penal

SC C.S. SRL Drobeta Turnu Severin a chemat în judecată pe pârâta P.M. solicitând a se dispune rezilierea contractului de cesiune de creanță nr. 698 din 8 august 2001 încheiat între părți și obligarea pârâtei la plata unor daune în sumă de 2.445.000.000 lei, reactualizate în funcție de indicele inflației până la momentul achitării efective.

Prin sentința nr. 166 din 10 martie 2004, Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea reclamantei, a dispus rezilierea contractului de cesiune de creanță și a obligat pârâta la plata sumei de 2.445.000.000 lei reactualizată în funcție de rata inflației, până în momentul achitării efective a debitului și a sumei de 52.595.000 lei cheltuieli de judecată.

Pârâta a declarat apel care a fost admis prin decizia nr. 39 din 7 februarie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, a fost schimbată hotărârea atacată în sensul că a fost respinsă acțiunea reclamantei, care a fost obligată la 34.631.500 lei cheltuieli de judecată efectuate în apel.

împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., în sensul că debitorul cedat era insolvabil încă din anul 2001, după cum rezultă din probele administrate, utilajele oferite drept plată nefiind identificabile, situația fiind comunicată pârâtei, încă din anul 2001.

Prin decizia nr. 6000 din 15 decembrie 2005, înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a respins recursul declarat de reclamantă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut că susținerea reclamantei că debitorul cedat era insolvabil din anul 2000, este neîntemeiată, aceasta nu a înregistrat pierderi în anul 2001, realizând chiar profit.

Deschiderea procedurii reorganizării judiciare s-a făcut abia la 30 mai 2002, pe baza sesizării încetării plăților, datată 8 martie 2002, iar reclamanta este înscrisă în tabloul creditorilor.

Instanțele au constatat corect că nu sunt elemente pentru desființarea contractului de cesiune de creanță încheiat între părți.

SC C.S. SRL Drobeta Turnu Severin a formulat contestație în anulare, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că aceasta este rezultatul unei greșeli materiale și că s-a omis să se cerceteze unul din motivele invocate în baza art. 304 pct. 10 C. proc. civ.

Contestația în anulare este nefondată.

Faptul că instanțele au stabilit că debitorul cedat nu a înregistrat pierderi în anul 2001, realizând chiar profit, situație ce a rezultat din probele administrate, nu este o eroare materială în sensul prevederilor art. 318, teza 1, C. proc. civ.

Art. 318, teza 1, C. proc. civ., se referă la o greșeală materială, constând într-o confundare, omitere a unor date, elemente și nu modul de apreciere a probelor, de interpretare a dispozițiilor legale.

Cel de al doilea motiv al contestației în anulare, referitor la faptul că instanța a omis să se pronunțe asupra unui mijloc de apărare și dovezi administrate care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, strâns legate de starea de insolvabilitate a debitorului cedat și anume că nu era actuală creanța care a făcut obiectul contractului de cesiune de creanță, nu este întemeiat.

Instanțele au analizat starea de insolvabilitate a debitorului cedat, nu au fost omis vreunul dintre motivele de modificare sau casare, astfel că nu sunt incidente prevederile art. 318 teza a 2-a C. proc. civ.

în concluzie, contestația în anulare a fost nefondată și respinsă.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2434/2006. Penal