ICCJ. Decizia nr. 2812/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 8 din 16 decembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția minori și familie, inculpata T.E.I. a fost achitată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Serviciul Teritorial Craiova din cadrul Ministerului Public - D.I.I.C.O.T., inculpata minoră T.E.I. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de terorism, prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.
S-a reținut în actul de inculpare că inculpata T.E.I., de 16 ani, în dimineața zilei de 24 februarie 2005, în drum spre școală, a apelat, de la o cabină telefonică, numărul 112 al serviciului de urgență, spunându-i operatoarei că în Școala Generală din comuna Izvoarele este amplasată o bombă, după care a închis telefonul fără să dea alte amănunte.
Amenințarea a fost considerată reală, astfel încât I.P. Olt și pirotehniștii din cadrul S.R.I., secția Olt, s-au deplasat imediat la fața locului, efectuând activități specifice de căutare a materialului exploziv; pentru aceasta, au fost evacuați elevii, cadrele didactice și personalul administrativ, activitatea echipei de pirotehniști inducând tuturor o stare de temere și panică.
După efectuarea acestor activități specifice, s-a constatat că în școală nu era amplasată nici o bombă, iar alarmarea fusese falsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a apreciat că infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 presupune ca activitatea infracțională executată, în scop terorist, să constituie un ansamblu de acțiuni și/sau amenințări care prezintă pericol public, afectează securitatea națională și vizează factori umani sau factori materiali din cadrul instituțiilor publice, populației civile sau oricărui alt segment aparținând acestora și, totodată, să includă și o amenințare a acelei colectivități cu răspândirea sau folosirea materialelor explozive; această acțiune trebuie să fie premeditată și motivată de concepții și atitudini extremiste și să urmărească realizarea unor obiective specifice de natură politică ori să producă stări cu un puternic impact psihologic, condiții ce trebuie întrunite cumulativ.
în cazul de față, activitatea inculpatei, chiar dacă a determinat intervenția organelor specializate, iar această intervenție a indus o stare de temere și panică, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, nereprezentând o amenințare în sensul textului de lege încriminator, deoarece lipsesc intenția și scopul terorist, condiții cumulative impuse de legiuitor.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs Serviciul Teritorial Craiova din cadrul Ministerului Public - D.I.I.C.O.T., solicitând, în principal, condamnarea inculpatei pentru infracțiunea reținută în actul de inculpare, iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004.
Până la termenul fixat pentru dezbaterea recursului, procurorul a precizat în scris motivele de recurs, solicitând numai schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 535/2004 în infracțiunea prevăzută de art. 38 din aceeași lege, și angajarea răspunderii inculpatei pentru această infracțiune, în condițiile art. 100 C. pen., avându-se în vedere toate datele care caracterizează persoana acesteia și capacitatea ei de a se îndrepta.
Examinând sentința recurată sub toate aspectele, conform prevederilor art. 3856alin. (3) C. proc. pen., înalta Curte constată că recursul este întemeiat și urmează a fi admis în sensul celor ce se arată în continuare.
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, pe baza materialului probator aflat la dosarul cauzei apreciind judicios că fapta inculpatei nu întrunește elementele constitutive nici ale infracțiunii prevăzute de art. 37 alin. (2) și nici ale infracțiunii prevăzute de art. 38 din Legea nr. 535/2004.
Așa fiind, cerere de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (2) în infracțiunea prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004, nu poate fi primită.
Dispozițiile art. 38 din Legea nr. 535/2004 încriminează alarmarea fără motiv întemeiat a unei persoane sau a publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin corespondență, telefon sau orice alte mijloace de transmitere la distanță, cu privire la răspândirea sau folosirea de produse, substanțe, materiale, microorganisme ori toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau a mediului înconjurător.
în sarcina inculpatei nu poate fi reținută nici această infracțiune, deoarece materialele explozive nu pot fi asimilate produselor, substanțelor, materialelor, microorganismelor sau toxinelor despre care fac vorbire dispozițiile art. 38 din aceeași lege.
în consecință, se constată că fapta inculpatei, astfel cum a fost descrisă, nu este prevăzută de legea penală, dar ea constituie contravenția prevăzută de art. 2 pct. 13 din Lega nr. 61/1991, republicată, constând în alarmarea fără motiv întemeiat a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, încât potrivit art. 30 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 va fi sesizat Postul de Poliție al comunei Izvoarele, în vederea constatării contravenției prevăzute de art. 2 pct. 13 din Legea nr. 61/1991, republicată.
Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2805/2006. Penal. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 2834/2006. Penal → |
|---|
