ICCJ. Decizia nr. 3178/2006. Penal
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin sentința penală nr. 45 din 20 septembrie 2005, a respins, ca nefondată, plângerea petentului G.W., împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia nr. 265/P/2004, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public B.R., pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 și 291 C. pen.
S-au reținut, în esență, următoarele:
Printr-o procură autentică nr. 360 din 20 martie 2002 cu valabilitate până la 30 iunie 2002 încheiată de notarul din Maulbronn, Germania petentul G.W. l-a împuternicit pe numitul W.K. să-l reprezinte la transferul părților sociale de 4 % din cadrul SC K.B. SRL Sibiu.
Pe baza acestor acte autentice, intimatul B.R.G., în calitate de notar public, a încheiat actul autentic nr. 361 din 20 martie 2002, prin care a cedat acțiunile deținute la SC K. SRL Sibiu, în favoarea numitului W.K.
Petentul G.W. a formulat plângere penală împotriva notarului B.R.G. și a altor persoane nominalizate în rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu nr. 560/P/2004, susținând că aceste persoane, ajutate de notar, au procedat la întocmirea frauduloasă a actelor de cesionare a părților sociale, pe care le deținea el către firma numitului K.W.
Prin rezoluția nr. 500/P/2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, s-a reținut că au fost efectuate acte premergătoare, iar privitor la fapta imputată notarului B.R. cauza a fost disjunsă și a fost sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Ulterior, prin rezoluția nr. 265/ P din 8 noiembrie 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public B.R. pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 și 291 C. pen., motivându-se că, din actele premergătoare efectuate, a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor două infracțiuni imputate notarului.
în esență, s-a argumentat că actele de cesiune întocmite de notarul B.R. au fost îndeplinite pe baza procurii și potrivit acestei procuri și că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals.
Ulterior, această soluție a fost confirmată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, prin rezoluția nr. 1299/II/2 din 11 februarie 2005.
Nemulțumit, petentul a formulat plângere la Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., solicitând desființarea rezoluției procurorului și trimiterea cauzei, în vederea începerii urmăririi penale față de notarul B.R. pentru infracțiunile de fals intelectual și uz de fals.
Prin sentința penală nr. 45/2005, sus-menționată, plângerea petentului a fost respinsă, ca nefondată.
Prin recursul declarat împotriva acestei sentințe, petentul a solicitat casarea hotărârii pronunțate, invocând că:
- instanța nu a verificat și nu s-a pronunțat asupra criticilor punctuale invocate în plângere;
- nu a fost examinată legalitatea actului autentificat de notarul B.R., întrucât dacă instanța ar fi supus unui control riguros actul, ar fi constatat că notarul B.R. a săvârșit mai multe falsuri și anume, acelea "marcate în anexele" depuse odată cu cererea din 16 iunie 2005;
- instanța nu a dat curs solicitărilor petentului formulate prin cererea din 8 mai 2005.
Recursul petentului este fondat.
în urma examinării lucrărilor dosarului și a sentinței atacate, rezultă că, într-adevăr, instanța de fond nu a verificat și nu s-a pronunțat asupra criticilor punctuale formulate de petent prin plângerea adresată Curții de Apel Alba Iulia.
Astfel, instanța, după ce, în prima parte a considerentelor a reținut, în rezumat, starea de fapt preluată din rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 265/P/2004, în partea a doua a considerentelor, s-a limitat să repete, în sinteză, cele reținute în primă parte, fără să verifice și să răspundă la criticile punctuale formulate de petent, prin plângerea adresată instanței.
Așa fiind, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de respingere a plângerii, ceea ce, evident, impune necesitatea casării sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Cu ocazia rejudecării, instanța va trebui să verifice, punctual, criticile formulate de petent prin plângerea de la filele dosarului.
Totodată, instanța a trebuit să verifice legalitatea și temeinicia soluției adoptate de procuror, în raport de obligațiile de serviciu care reveneau notarului public B.R., potrivit dispozițiilor Legii nr. 36/1995, precum și în raport de Ordonanța nr. 66/1999, publicată în M.O., P.I. nr. 408 din 26 august 1999.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3200/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3185/2006. Penal → |
|---|
