ICCJ. Decizia nr. 3532/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 1307/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, în temeiul art. 2781C. proc. pen., raportat la art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 a fost respinsă plângerea formulată de petentul U.V.D. împotriva soluției adoptate în dosarul 4981/P/1999 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare în favoare statului.
în esență, s-a reținut că obiectul cauzei este sesizarea organelor în drept raportat la săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. în final, procurorul nu a constatat neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor reclamate.
Petentul s-a arătat nemulțumit și a solicitat desființarea soluției procurorului, arătând că pe parcursul soluționării cauzei organele abilitate nu au ridicat urme papilare în vederea soluționării concrete.
Instanța a arătat că plângerea vizează soluțiile pronunțate de procurori în cadrul dosarelor nr. 475/2000 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, nr. 893/2000 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, nr. 885/2001 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar raportat la incidența art. IX din Legea nr. 281/2003 pct. 5 în care se prevede că în cazul soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale date de procuror până la intrarea în vigoare a legii, respectiv 1 ianuarie 2004, termenul de introducere a plângerii conform art. 2781C. proc. pen., este de un an și curge de la intrarea în vigoare a legii, termen ce astfel a expirat la 1 ianuarie 2005, iar plângerea petentului a fost înregistrată mult mai târziu, la 19 iulie 2005.
împotriva hotărârii, în termen legal a declarat recurs petentul U.V.D. ce a reiterat nemulțumirea invocată inițial, respectiv că nu au fost luate urme în vederea efectuării unei expertize criminalistice în cauză.
Raportat la problema tardivității, recurentul a subliniat împrejurarea că plângerea sa, ce a fost soluționată, a fost adresată inițial Ministerului Justiției, fiind depusă la 7 iulie 2005.
Prin decizia penală nr. 67/ R din 8 februarie 2006 a Tribunalului Cluj a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de U.V.D. împotriva sentinței penale pronunțate în cauză și a fost obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
S-a apreciat că, având în vedere dispozițiile art. IX din Legea nr. 281/2003 pct. 5 termenul de formulare a plângerii în speță a expirat la 1 ianuarie 2005, iar recurentul a înțeles să se adreseze instanței abia la 17 iulie 2005, astfel că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
împotriva acestei decizii a declarat recurs petentul U.V.D., solicitând casarea acestei decizii, ca fiind netemeinică și nelegală.
Prin decizia penală nr. 180/ R din 28 martie 2006, Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. 1447/33/2006, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul U.V.D. împotriva deciziei penale nr. 67/ R din 8 februarie 2006 a Tribunalului Cluj, fiind obligat petentul U.V.D. să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut că, în sensul dispozițiilor art. 2781alin. (10) C. proc. pen., hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor art. 8 lit. a) și b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea ori încetarea urmăririi penale, precum și de orice persoane ale căror interese legitime au fost vătămate. în speță, recursul declarat de petent a fost soluționat prin decizia penală 67/2006, astfel că promovarea unei noi căi de atac intitulată "recurs" împotriva acestei decizii penale nu este prevăzută de dispozițiile legale menționate.
împotriva acestei decizii a declarat recurs petiționarul U.V.D., criticând-o, arătând în scris soluțiile pronunțate de instanță, date personale, solicitând casarea celor trei hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea acesteia spre rejudecare la judecătorie, pentru ca această instanță a avea în vedere ceea ce a solicitat în plângerea prealabilă penală trimisă în termen, fiind înregistrată cu nr. 4981/ P din 30 noiembrie 1999 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
La termenul de astăzi, înalta Curte, din oficiu, a pus în discuție, excepția inadmisibilității recursului declarat de petiționar, deoarece acesta a fost exercitat împotriva unei hotărâri definitive, prin care a fost soluționată deja calea ordinară a recursului.
Procurorul a pus concluzii de respingere, ca inadmisibil, a recursului petiționarului, deoarece acesta vizează o decizie definitivă, pronunțată în recurs.
în ultimul cuvânt, recurentul petiționar a solicitat admiterea recursului, casarea celor trei hotărâri date în cauză și trimiterea acesteia spre rejudecare la Judecătoria Cluj, instanță ce urmează a se pronunța.
Examinând recursul declarat de recurentul petiționar U.V.D. împotriva deciziei instanței de recurs, în raport cu excepția pusă în discuție, înalta Curte apreciază recursul petiționarului ca fiind inadmisibil pentru considerentele ce se vor arăta.
în conținutul dispoziției din art. 2781alin. (10) C. proc. pen., legiuitorul a prevăzut expres că hotărârea instanței pronunțată potrivit alin. (8) lit. a) și b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum și de orice persoane ale căror interese legitime sunt vătămate.
Din analiza cauzei rezultă că petiționarul U.V.D. s-a adresat cu plângere împotriva soluțiilor date de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. 4981/P/1999, în conformitate cu art. 2781 C. proc. pen., la Judecătoria Cluj-Napoca, aceasta fiind instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Prin sentința penală nr. 1307 din 6 octombrie 2005 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 14049/2005, în temeiul art. 2781C. proc. pen., raportat la art. IX pct. 5 din Legea nr. 281/2003 a fost respinsă plângerea petentului U.V.D. împotriva rezoluțiilor adoptate în dosarul nr. 4981/P/1999 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și a prim-procurorului, precum și a celor emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, ca tardivă.
Această hotărâre a fost atacată cu recurs de către petiționarul U.V.D., recurs ce a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 67/ R din 8 februarie 2006 a Tribunalului Cluj, Secția Penală în dosarul nr. 7585/2005.
Decizia instanței de recurs, la rândul ei a fost atacată cu recurs de către petiționar, recurs ce a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia penală nr. 180/ R din 28 martie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. 1447/33/2006.
împotriva acestei din urmă decizii, petiționarul U.V.D. a declarat un al doilea recurs ce face obiectul prezentei cauze.
în raport cu cele menționate, înalta Curte consideră că exercitarea în cauză, de către petiționar încă de două ori a căii ordinare de atac a recursului, cale ce a fost soluționată deja de tribunal prin decizia menționată, dobândind caracter definitiv, atrage inadmisibilitatea recursului declarat.
Față de aceste considerente, înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul petiționar U.V.D. împotriva deciziei penale nr. 180/ R din 28 martie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3545/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3925/2006. Penal → |
|---|
