ICCJ. Decizia nr. 545/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 545/2006
Dosar nr. 12668/1/2006
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2006
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia din 28 martie 2006 dată în dosarul nr. 592/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile prevăzute de art. 242, art. 246, art. 248 şi art. 288 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., faţă de L.A., procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi D.E., procuror la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia.
Pentru pronunţarea acestei rezoluţii s-a reţinut, în esenţă, că, în cauză, nu există indiciile săvârşirii unei fapte penale.
Împotriva acestei rezoluţii, petiţionarul I.E.G. a formulat plângere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând, în baza art. 2781 pct. 8 lit. b) C. proc. pen., admiterea acestuia şi, în consecinţă, desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei procurorului în vederea efectuării de cercetări şi începerea urmăririi penale în ceea ce priveşte săvârşirea de către L.A. şi D.E. a infracţiunilor reclamate.
Examinând plângerea formulată de petiţionar, Înalta Curte constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, petiţionarul I.E.G. a solicitat efectuarea de cercetări faţă de magistraţii L.A. şi D.E. pentru săvârşirea infracţiunilor de reţinere sau distrugere de înscrisuri, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals în înscrisuri oficiale, fapte săvârşite cu ocazia soluţionării dosarului nr. 1/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia.
Întrucât s-a stabilit că, în cauză, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1), raportat la art. 2 lit. b) pct. 4 din Legea nr. 39/2003, s-a dispus declinarea acesteia la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia, unde s-a înregistrat sub nr. 1/D/P/2004, fiind repartizată spre soluţionare procurorului şef de serviciu D.E.
Analizând plângerea formulată de petiţionar prin prisma actelor efectuate în cauză şi a materialului de urmărire penală efectuat în dosarul nr. 1/P/P/2004, Înalta Curte constată că infracţiunile pentru care au fost reclamaţi cu doi procurori nu există pentru următoarele considerente:
Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 242 C. pen., petiţionarul, susţinând că a depus o cerere de probaţiune prin care a solicitat audierea unor martori şi relaţii de la I.P.J. Hunedoara şi Poliţia Deva, cerere care nu s-a regăsit la dosar, se constată că aceste susţineri sunt infirmate de probele dosarului în sensul că această cerere este ataşată la dosar.
Pe de altă parte, din conţinutul procesului verbal de prezentare a materialului de urmărire penală rezultă că petiţionarul şi nici apărătorul ei nu au contestat probatoriul administrat.
Aşa încât, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii L.A. şi D.E., în temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), petiţionarul a apreciat că această faptă constă în nesoluţionarea plângerii sale împotriva ordonanţei de reţinere şi că, în cauză, a fost audiat de procurorul L.A. şi nu de D.E. şi, din aceste motive, actele efectuate sunt false.
Sub aceste aspecte, Înalta Curte constată că petiţionarul nu a respectat dispoziţiile art. 278 C. proc. pen., în sensul că nu a învederat instanţei că nu a primit răspuns la plângerea împotriva măsurii reţinerii din 2 decembrie 2004.
Pe de altă parte, legalitatea măsurii arestării preventive nu se poate pune în discuţie prin plângere penală.
Nu se confirmă nici susţinerile petiţionarului în sensul că nu a fost audiat de D.E., care era procurorul competent, ci de L.A., procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Se reţine, însă, corect că procurorul D.E. a fost ajutat de procurorul L.A. la expunerea situaţiei de fapt, dată fiind complexitatea cauzei şi faptul că D.E. preluase cauza de curând.
În consecinţă, nu se regăsesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi nici ale infracţiunii prevăzută de art. 288 C. pen.
Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen., Curtea reţine că persoanele reclamate nu au realizat acte din conţinutul laturii obiective a acestei infracţiuni.
Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 247 C. pen., Curtea constată că singurul drept ce i-a fost îngrădit petiţionarului este dreptul de a fi liber, însă măsura arestării s-a dispus în condiţii de legalitate, nefiind realizat conţinutul infracţiunii prevăzută de art. 247 C. pen.
Aşa încât, corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei reclamaţi şi pentru aceste infracţiuni.
În ceea ce priveşte susţinerile petiţionarului în sensul că „atitudinea" procurorului L.A. a contribuit la aprecierea sa ca fiind vinovat, Înalta Curte apreciază că numai instanţei care are pe rol soluţionarea cauzei îi revine atributul constatării vinovăţiei sau nevinovăţiei petiţionarului.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte constată că plângerea formulată de petiţionarul I.E.G. este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Va fi obligat petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul I.E.G. împotriva rezoluţiei nr. 592/P/2005 din 28 martie 2006 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Obligă petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7358/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1751/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
