ICCJ. Decizia nr. 1379/2007. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 939 din 18 august 2006 a Tribunalului București, secția I penală, au fost condamnați inculpații:
- O.S., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege și art. 74, 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani.
în baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, și art. 74, 76 lit. d) C. pen., inculpatul a fost condamnat, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
în baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenția de la 23 august 2005 la 18 august 2006.
- I.C.M., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Conform art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 167 din 6 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 3 București și contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenția de la 23 august 2005, la zi.
în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. lit. c) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
S-au constatat consumate în urma analizelor de laborator 0,19 gr. heroină în amestec cu cofeină și distruse 3 seringi, o fiolă și 9 folii.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea telefonului mobil Nokia și a cartelei.
S-a dispus restituirea către inculpatul O.S. a sumei de 102 lei (RON), iar către inculpatul I.C.M. a telefonului mobil Panasonic și a cartelei.
în baza art. 191 C. proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 350 lei din care onorariile apărătorului din oficiu de câte 140 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
în ziua de 22 august 2005, inculpatul O.S. a vândut 4 doze de heroină inculpatului I.C.M. pentru a le consuma, iar asupra sa s-au găsit alte 16 doze de drog, precum și 3 seringi hipodermice, 9 folii, o fiolă.
Inculpatul I.C.M. l-a însoțit pe O.S. momentul vânzării drogurilor, fără a exista dovezi împotriva sa că este traficant de stupefiante, însă a recunoscut că este consumator.
Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșe fotografice, proces verbal de consemnare a înserierii bancnotelor, proces verbal de percheziție corporală, raport de constatare tehnico - științifică, proces verbal de ridicare a banilor, declarațiilor martorilor, fișele medicale ale inculpaților, declarațiile acestora.
împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații.
Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că inculpatul I.C.M. a fost greșit achitat pentru infracțiunea de trafic de droguri, iar pedeapsa acestuia de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 167/2004 a Judecătoriei Sectorului 3 București a cărei suspendare condiționată a executării a fost revocată, trebuia executată alături de pedeapsa dispusă, iar nu contopită cu aceasta.
Cu privire la inculpatul O.S., s-a solicitat înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, ce au fost nelegal reținute de instanță deoarece denunțul făcut de inculpat în timpul urmăririi penale nu condus la identificarea ca traficant de droguri a persoanei denunțate.
Inculpații au criticat sentința pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepselor aplicate în raport de circumstanțele personale ale fiecăruia.
Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 769 din 9 noiembrie 2006, a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a desființat parțial sentința și, rejudecând, a dispus condamnarea inculpatului O.S., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) - art. 76 lit. b) C. pen. și, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. pen.
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani, în condițiile art. 65 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenția la zi.
Inculpatul I.C.M. a fost condamnat în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) - art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
în baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 167/2004 a Judecătoriei Sectorului 3 București și executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
în baza art. 65 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., pe timp de 2 ani.
în baza art. 4 alin. (1) și (2) din legea nr. 143/2000, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare.
în baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 167/2004 a Judecătoriei Sectorului 3 București și executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2ani închisoare.
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenția la zi.
în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea telefonului mobil și a cartelei telefonice.
S-a dispus restituirea către inculpatul O.S. a sumei de 102 lei (RON), iar către inculpatul I.C.M. a telefonului mobil Panasonic și a cartelei telefonice
S-au constatat consumate în urma analizelor de laborator 0,19gr.heroină în amestec cu cofeină și distruse 3 seringi, o fiolă și 9 folii.
S-a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Apelurile inculpaților au fost respinse ca nefondate.
Instanța de control judiciar a constatat că inculpatului O.S. nu îi erau aplicabile dispozițiile art. 16 din legea nr. 143/2000, astfel că le-a înlăturat.
Cu privire la inculpatul I.C.M., s-a constatat că aplicarea dispozițiilor art. 83 C. pen., s-a făcut în mod greșit de către instanța de fond, motiv pentru care s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 167/2004 a Judecătoriei Sectorului 3 București și executarea alături de pedepsele dispuse.
Cât privește critica referitoare la greșita achitare a acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, instanța de apel a constatat că aceasta nu este fondată, în cauză neexistând probe din care să rezulte că inculpatul a vândut droguri.
împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații O.S. și I.C.M.
Parchetul a criticat hotărârea instanței de apel cu privire la greșita aplicare a pedepsei complementare în cazul inculpatului O.S., respectiv numai pentru pedeapsa rezultantă, în condițiile în care niciuna din infracțiunile concurente nu aplicase aceste pedepse complementare.
Cu privire la inculpatul I.C.M., a fost criticată nelegalitatea pedepsei de un an închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, fără reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 - art. 76 C. pen., în condițiile în care aplicarea acestora se și impunea.
Totodată, a fost criticat faptul că, în cazul același inculpat, s-a omis să se facă aplicarea pedepsei complementare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) - art. 76 lit. b) din Legea nr. 143/2000 și la pedeapsa rezultantă stabilită, potrivit dispozițiilor art. 35 C. pen. și că, în conținutul acestei pedepse complementare trebuia interzis nu numai dreptul prevăzut de art. 64 lit. a), ci și exercitarea celui prevăzut de art. 64 lit. b) C. pen.
Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
Oral, procurorul de ședință a completat motivele de recurs la termenul de judecată din data de 13 martie 2007, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 9 C. proc. pen., dată fiind neconcordanța dintre motivarea deciziei instanței de apel și dispozitivul acesteia și solicitând casarea acestei hotărâri judecătorești și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București.
Inculpatul O.S. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și redozarea pedepsei aplicate, invocând dispozițiile art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
Inculpatul I.C.M. a solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, având în vedere acestuia în sensul achitării sale pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (2) - art. 76 lit. b) C. pen., contrar celor dispuse.
Temeiul juridic a recursului îl constituie dispozițiile art. 3859pct. 9 C. proc. pen.
Recursurile sunt nefondate.
în adevăr, analizând hotărârea instanței de fond și răspunzând criticilor formulate de parchet cu privire la greșita achitare a inculpatului I.C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, instanța de apel a afirmat categoric, în mai multe rânduri, că această critică este nefondată și că în cauză nu există probe din care să rezulte că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
în pofida faptului că a constatat că în mod corect instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) - art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
De asemenea, deși în motivarea hotărârii se arată că față de inculpați se va face aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen., în cazul inculpatului I.C.M., pentru infracțiunile prevăzute de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, circumstanțele atenuante nu au fost reținute, rezultând stabilirea unei pedepse nelegale de un an închisoare, în condițiile în care minimul special prevăzut de lege pentru această infracțiune este de 2 ani.
în consecință, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, Curtea constată existența cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 9 C. proc. pen., motiv pentru care urmează să admită recursurile declarate și să trimită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București, potrivit dispozitivului art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen.
Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va avea în vedere și celelalte critici formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și care sunt întemeiate cu privire la greșita aplicare a pedepsei complementare în cazul ambilor inculpați. Totodată, este necesară verificarea modului de rezolvare a denunțului făcut de O.S. împotriva lui D.S. zis P. pentru a se aprecia asupra incidenței dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 față de inculpat.
în conformitate cu dispozițiile art. 38517 alin. (2) referitoare la dispozițiile art. 382 alin. (3) C. proc. pen., Curtea va menține starea de arest a inculpaților.
Au fost văzute dispozițiile art. 192 alin. (3) și art. 189 C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 550/2007. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1325/2007. Penal → |
|---|
