ICCJ. Decizia nr. 123/2008. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 123/2008
Dosar nr. 274/1/2008
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 14 decembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus, printre altele, menţinerea măsurii arestării preventive a intimatului apelant inculpat A.C.K.R.
În baza dispoziţiilor art. 139 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 145 din acelaşi cod, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunţa încheierea, instanţa a reţinut că temeiurile avute în vedere la luarea, faţă de inculpat, a măsurii arestării preventive, subzistă în cauză, fiind incidente dispoziţiile art. 143 şi ale art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Împotriva încheierii, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, el solicitând revocarea măsurii arestării preventive cu consecinţa lăsării sale în libertate.
Recursul nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor dosarului se reţine că prin sentinţa penală nr. 1398 din 19 octombrie 2007 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpatul a fost achitat pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b), alin. (21) lit. b) C. pen., temeiul legal al achitării fiind cel prevăzut de art. 10 lit. d) C. proc. pen. şi a fost condamnat, la 4 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. i) din acelaşi cod, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi a art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.; la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., precum şi la 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi a art. 76 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi ale art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor şi executarea pedepsei cea mai grea, de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor menţionate mai sus.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
Inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv la 8 noiembrie 2006.
Sentinţa a fost atacată cu apeluri de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpat.
În ce priveşte starea de arest preventiv, se reţine că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, respectiv pentru faptele penale reţinute pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare şi în cauză sunt probe că lăsarea inculpatului în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta derivând din împrejurările săvârşirii infracţiunii ce a avut ca rezultat vătămarea victimei cu un cuţit, loviturile fiind aplicate într-o zonă vitală, cel vătămat pierzându-şi splina.
Privind împrejurările relevate ca fiind circumstanţe favorabile inculpatului, respectiv regretul manifestat şi sinceritatea avută în procesul penal, acestea, eventual, vor fi valorificate în fazele ulterioare în materia individualizării pedepsei.
Pentru considerentele expuse recursul nefiind fondat, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează să fie respins.
Conform dispoziţiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza dispoziţiilor art. 190 din acelaşi cod, onorariul cuvenit interpretului de limba engleză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.C.K.R. împotriva încheierii din 14 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 12045/3/2007.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul pentru interpretul de limbă engleză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 ianuarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 120/2008. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 153/2008. Penal. Menţinere măsură de... → |
---|