ICCJ. Decizia nr. 2959/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2959/2008
Dosar nr. 160/43/2008
Şedinţa publică din 23 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 13 din 2 iunie 2008, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de R.N.P. – R. – D.S. Târgu Mureş împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă în dosarul nr. 108/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, reţinându-se în esenţă, că din actele dosarului a rezultat că intimaţii au cumpărat suprafaţa de teren în discuţie în condiţii legale, neexistând probe care să facă dovada că cei doi cunoşteau faptul că terenul ar fi aparţinut O.S., în condiţiile în care amplasamentul a fost indicat de către vânzători, care la rândul lor au folosit terenul respectiv, iar reconstrucţia gardului a fost făcută de intimaţi pe amplasamentul indicat de vânzători.
S-a concluzionat în sensul că intenţia intimaţilor nu a fost aceea de a ocupa fără drept terenul aflat în litigiu sau de a distruge, degrada sau muta semnele de hotar, împrejurimile sau reperele de marcare, aceştia fiind convinşi că terenul respectiv le aparţine în condiţiile în care foştii proprietari au fost cei care au indicat amplasamentul, astfel încât în mod corect a constatat parchetul că în cauză nu se justifică începerea urmăririi penale faţă de intimaţi, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor imputate.
Împotriva sentinţei penale pronunţate de prima instanţă a declarat recurs petenta, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără însă a formula motive de casare.
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că la 18 martie 2008 R.N.P. – R. – D.S. Târgu Mureş a formulat plângere împotriva rezoluţiei din 18 februarie 2008 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş prin care s-a dispus respingerea plângerii împotriva soluţiei date în dosarul nr. 108/P/2007 al acestui parchet de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui S.E., avocat în cadrul B.M. şi S.R.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 96 din Legea nr. 26/1996 (C. silvic).
S-a solicitat admiterea plângerii, anularea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale faţă de cei doi şi începerea acţiunii penale împotriva acestora.
În motivarea plângerii s-a arătat că, constatările reţinute în rezoluţiile procurorului privind lipsa elementului subiectiv al infracţiunii, respectiv al intenţiei ocupării fără drept a terenului din fondul forestier proprietate de stat sunt nejustificate. S-a considerat că sunt indicii şi dovezi clare că făptuitorii cunoşteau că terenul nu se afla în proprietatea vânzătorilor ci în proprietatea statului şi în administrarea R., contractele încheiate fiind folosite pentru a acoperi ocuparea ilegală a terenului din fondul forestier, susţinându-se că şi vânzătorii cunoşteau că terenul pe care l-au ocupat făptuitorii este altul decât cel din contractele de vânzare-cumpărare.
Prin rezoluţia din 9 ianuarie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 96 din Legea nr. 26/1996, reţinându-se că intimaţii au ocupat suprafeţele de teren în litigiu, având convingerea fermă că amplasamentele şi întinderea acestora, indicate de vânzători, care de altfel le-au şi folosit anterior, sunt cele reale, considerându-se că se impune neînceperea urmăririi penale faţă de cei doi făptuitori.
Rezoluţia a fost atacată cu plângere la procurorul ierarhic superior care, prin rezoluţia din 18 februarie 2008 a respins-o ca nefondată, apreciind că deşi fapta în sine există, aceasta nu constituie infracţiune, întrucât lipseşte latura subiectivă a acesteia, în sensul că ocuparea terenului s-a făcut pe baza unui contract de vânzare-cumpărare, lipsind intenţia de ocupare fără drept, iar împrejurarea că ocuparea terenului respectiv a devenit ulterior litigios nu este de natură a pune în evidenţă elementul subiectiv al infracţiunilor.
Curtea de Apel Târgu Mureş, învestită cu soluţionarea plângerii formulate de petenta R.N.P. – R. – D.S. Târgu Mureş, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., a menţinut rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză faţă de intimaţi, soluţie care, în raport de actele premergătoare efectuate în cauză, este întemeiată.
În condiţiile în care faptele imputate intimaţilor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 96 din Legea nr. 26/1996 a cărei existenţă este condiţionată şi de realizarea laturii subiective, respectiv săvârşirea cu intenţie a actelor incriminate în dispoziţiile legale menţionate, hotărârea primei instanţe, de respingere a plângerii formulată de petentă apare ca fiind corectă.
Cât timp în cauză nu a rezultat din actele premergătoare efectuate că intimaţii ar fi cunoscut în momentul săvârşirii faptelor că ocupă fără drept un teren care aparţinea F.F.N., nu s-a realizat latura subiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 96 din Legea nr. 26/1996 astfel încât o eventuală începere a urmăririi penale faţă de intimaţi nu se justifică.
Aşa fiind, hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, neexistând motive de casare a acesteia, astfel că recursul declarat de petentă este nefondat şi va fi respins ca atare, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează ca petenta să fie obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit art. 193 alin. (6) C. proc. pen., va fi obligată şi la plata cheltuielilor judiciare către intimata S.E., reprezentând contravaloarea transportului C.F.R. şi în parte a onorariului de avocat pe care, potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ., îl va micşora constatând că acesta este nepotrivit de mare faţă de valoarea pricinii şi de munca îndeplinită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiţionară R.N.P. – R. – D.S. Târgu Mureş împotriva sentinţei penale nr. 13 din 2 iunie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi la plata sumei de 3165,60 lei cheltuieli judiciare către intimata S.E.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 septembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2875/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3010/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
