ICCJ. Decizia nr. 3913/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3913/2008
Dosar nr. 34849/3/200.
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 334 din 25 martie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală a condamnat pe inculpata G.P. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) – art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi a art. 71- art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei, durata arestării preventive, de la 6 mai 2003 la 10 mai 2003.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a pulberii în care s-a evidenţiat heroina.
În esenţă, s-au reţinut următoarele:
La data de 6 mai 2003, urmare unui denunţ al numitului M.S.M., s-a dispus organizarea unui flagrant, scop în care au fost capcanate mai multe bancnote, în sumă totală de 1 milion ROL. Deplasându-se pe strada, însoţit de lucrătorii de poliţie, denunţătorul a cumpărat din locuinţa aflată la această adresă, unde se găsea şi inculpata, 4 doze heroină. Asupra inculpatei s-a găsit, la percheziţia corporală, bancnotele înseriate de lucrătorii de poliţie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 230 A din 24 septembrie 2008, a respins, ca tardiv, apelul inculpatei.
Prin recursul declarat, nemotivat, apărătorul desemnat din oficiu a arătat că recursul este inadmisibil, întrucât nu poate fi atacată cu recurs o sentinţă care nu a fost apelată.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul temeiurilor de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte constată că recursul inculpatei nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa de apel a respins, în mod corect, apelul declarat de inculpată, ca tardiv.
Potrivit art. 3853 alin. (1) C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, iar, conform art. 363 alin. (3) din acelaşi cod, pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că inculpatei, care a lipsit la dezbaterile din Şedinţa publică din 25 martie 2008, i-a fost comunicată copia de pe dispozitivul deciziei instanţei de fond la data de 28 martie 2008 (conform ştampilei poştei, fila 67 verso - dosar instanţa de fond), iar aceasta a declarat apel la data de 25 aprilie 2008 (conform ştampilei de la registratura Tribunalului Bucureşti, fila 2, dosar instanţa de apel), peste termenul procedural de 10 zile prevăzut de lege.
În raport de aceste considerente, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul inculpatei G.P., cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată G.P. împotriva deciziei penale nr. 230 A din 24 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3894/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3916/2008. Penal → |
|---|
