ICCJ. Decizia nr. 285/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.285/2009

Dosar nr. 529/1451/2008

Şedinţa publică din 28 ianuarie2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 109 din 08 octombrie 2008, Curtea de Apel laşi, secţia penală, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul B.E.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, faptul că petentul a formulat plângerea împotriva unei soluţii, prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 42 şi 45 C. proc. pen., declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe B.G., C.P., P.M., M.M., P.C.I., P.C., în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi disjungerea şi declinarea cauzei privind pe M.A., U.S., Ţ.D., M.P., A.T., A.M. şi P.R., în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul laşi.

Petentul nemulţumit de această soluţie, a formulat plângere solicitând cercetarea acestor persoane împreună pentru a se evita favorizarea unora în cadrul cercetărilor.

Prin rezoluţia nr. 539/II/2/2008 din 26 iunie 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi a respins, ca neîntemeiată, plângerea petentului B.E., reţinând că ordonanţa procurorului este legală iar disjungerea şi declinarea dispuse în favoarea a două unităţi de parchet diferite este justificată de calitatea de magistrat a unora dintre persoanele reclamate, de gradul profesional al acestora, şi de infracţiunile pretins săvârşite de persoanele reclamate care nu au calitate specială.

Împotriva acestor soluţii petentul B.E. a formulat plângere invocând aceleaşi motive, respectiv că cercetările nu vor fi complete dacă vor fi făcute de parchete diferite, întrucât faptele au fost comise împreună de persoanele reclamate.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, petentul B.E., a formulat recurs.

La termenul de astăzi 28 ianuarie 2009, recurentul petent, deşi legal citat nu s-a prezentat la instanţă în vederea susţinerii recursului.

Examinând recursul declarat de petent sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat.

Astfel, instanţa de fond, în mod corect a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul B.E., întrucât a fost formulată împotriva aceloraşi soluţii, şi a examinat-o în raport de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., reţinând în mod corect că partea nemulţumită de hotărârea dată de instanţă în plângerea iniţială, avea posibilitatea valorificării acestei nemulţumiri prin atacarea cu recurs a sentinţei pronunţate în cauză, conform art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.

Petentul B.E. a mai formulat o plângere la instanţa Curţii de Apel laşi, împotriva acestor soluţii, plângere ce a fost soluţionată prin sentinţa penală nr. 78 din 26 iunie 2008 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată împotriva ordonanţei nr. 419/P/2007 din data de 10 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi.

Pentru aceste considerente, apreciind că sentinţa pronunţată în cauză este legală, temeinică, văzând dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. (3) din acelaşi cod, va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul B.E. împotriva sentinţei penale nr. 109 din 08 octombrie 2008 a Curţii de Apel laşi, secţia penală.

Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 ianuarie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 285/2009. Penal