ICCJ. Decizia nr. 2859/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2859/2009
Dosar nr. 6780/1/2009
Şedinţa publică din 26 august 2009
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin încheierea din 18 august 2009 pronunţată în Dosarul nr. 4544.8/110/07, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi familie, în baza art. 1602 C. proc. pen. raportat la art. 1608 alin. 6 C. proc. pen. a respins, ca nefondată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul apelant I.G.
A mai reţinut instanţa că cererea apare ca nefiind oportună, iar inculpatul nu furnizează suficiente garanţii că lăsat în libertate nu ar săvârşi alte fapte sau nu ar influenţa ancheta judiciară.
În termen legal, inculpatul I.G. a declarat recurs împotriva încheierii menţionate, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea sa în libertate, susţinând că temeiurile arestării preventive au încetat odată cu terminarea urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, astfel că poate fi liberat sub control judiciar.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracţiuni pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua faţă de acesta una din măsurile preventive, lit. „d" a acestui articol prevăzând arestarea preventivă.
Art. 148 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 şi inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, potrivit art. 1602 şi urm. C. proc. pen., atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii instanţa poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar, dacă consideră că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege.
Cu referire la motivele de recurs invocate, se reţine că instanţa de apel, la 18 august 2009, a constatat că, faţă de dispoziţiile art. 1602 raportat la art. 1608 alin. (6) C. proc. pen., faţă de infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, fiind condamnat în primul ciclu procesual la o pedeapsă rezultantă, de 8 ani, faţă de împrejurarea că în prezent cauza se află în rejudecarea apelului, subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului şi impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfăşurării procesului penal, în raport de natura şi gravitatea infracţiunilor pentru care este judecat, astfel că a dispus respingerea ca nefondată a cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpat.
De asemenea, Curtea constată că deşi hotărârea de condamnare a inculpatului pronunţată pe fond de Tribunalul Bacău nu are caracter definitiv, în prezent dosarul fiind în rejudecare, ea este totuşi de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestuia, în condiţiile art. 5 parag. 1 lit. a) din C.E.D.O.
Totodată, faţă de recrudescenţa acestui gen de fapte, de starea de pericol şi de urmările sociale produse prin însăşi natura faptei, de vătămarea adusă relaţiilor sociale privind viaţa persoanei, precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege, apreciază că în mod corect s-a dispus de către Curtea de Apel Bacău respingerea ca nefondată a cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpat.
Ca atare, încheierea pronunţată la 18 august 2009 este legală.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.
În baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.G. împotriva încheierii din 18 august 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, pronunţată în Dosarul nr. 45448/110/2007.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 august 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2658/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2865/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
