ICCJ. Decizia nr. 3243/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3243/2009
Dosar nr.1947/33/2008
Şedinţa publică din 14 octombrie 2009
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia din 22 octombrie 2008, pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de G.D. - comisar şef de poliţie (r), B.O. - subcomisar de poliţie P.C.P. - subcomisar de politie, D.C.V. - agent principal de politie, T.A.A. - agent de poliţie, T.R.I. - agent de poliţie, B.B.V. - elev agent de poliţie, M.I. agent şef adjunct de poliţie, D.C.O. - agent principal de poliţie, C.A.G. - agent şef adjunct de poliţie, P.A.C. - agent şef adjunct de poliţie, A.A.J. - agent şef adjunct de poliţie, M.V.G. - agent de poliţie, G.C.C. agent de poliţie, G.C.V. - agent de poliţie, P.Ş. - agent de poliţie, H.H. - agent de poliţie, C.D.C. - agent de poliţie, M.F.I. - agent de poliţie, L.T.G. - agent şef adjunct de poliţie, I.M.V. - agent de poliţie, poliţişti din cadrul Detaşamentului de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă, toţi din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, căpitan C.V., Ict. B.O., Ict. C.C., plt. maj. P.D., sg. maj. M.G., sg. maj. N.C., plt. C.F., plt. N.A., sg. maj. R.M., sg. maj. V.R., sg. maj. M.C., sg. maj. C.C., subofiţerii de jandarmi (foşti jandarmi angajaţi pe bază de contract) S.M., M.S., P.V., D.V., L.D., M.F., M.M., I.G., S.A., S.I., M.I., F.G., S.C., V.I., P.A., P.D., Ş.L., P.L., B.A. şi C.I., toţi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi lucrători din cadrul Poliţiei Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru infracţiunile de purtare abuzivă, lovire, vătămare corporală, ameninţare, distrugere prin incendiere şi furt calificat, prev. şi ped. de art. 250 alin. (2), (3) şi (4) C. pen., art. 180 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 181 C. pen., art. 193 alin. (1) C. pen., art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. şi art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
Pentru a dispune astfel, Parchetul a reţinut că persoanele vătămate L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P. şi L.T., au formulat o plângere penală prin avocatul O.P., din cadrul Baroului de Avocaţi Cluj, prin care au solicitat cercetarea penală a lui G.D. - comisar şef de poliţie (r), B.O. - subcomisar de poliţie, P.C.P. - subcomisar de poliţie, D.C.V. - agent principal de poliţie, T.A.A. - agent de poliţie, T.R.I. - agent de poliţie, B.B.V. - elev agent de poliţie, M.I. - agent şef adjunct de poliţie, D.C.O. - agent principal de poliţie, C.A.G. - agent şef adjunct de poliţie, P.A.C. agent şef adjunct de poliţie, A.A.J. - agent şef adjunct de poliţie, M.V.G. - agent de poliţie, G.C.C. - agent de poliţie, G.C.V. - agent de poliţie, P.Ş. - agent de poliţie, H.H. - agent de poliţie, C.D.C. - agent de poliţie, M.F.I. - agent de poliţie, L.T.G. - agent şef adjunct de poliţie, I.M.V. - agent de poliţie, poliţişti din cadrul Detaşamentului de Poliţiei pentru Intervenţie Rapidă, toţi din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, căpitan C.V., lct. B.O., lct. C.C., plt. maj. P.D., sg. maj. M.G., sg. maj. N.C., plt. C.F., plt. N.A., sg. maj. R.M., sg. maj. V.R., sg. maj. M.C., sg. maj. C.C., subofiţerii de jandarmi (foşti jandarmi angajaţi pe bază de contract) S.M., M.S., P.V., D.V., L.D., M.F., M.M., I.G., S.A., S.I., M.I., F.G., S.C., V.I., P.A., P.D., Ş.L., P.L., B.A. şi C.I., toţi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi lucrători din cadrul Poliţiei Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru infracţiunile de purtare abuzivă, lovire, vătămare corporală, ameninţare, distrugere prin incendiere şi furt calificat, prev. şi ped. de art. 250 alin. (2), (3) şi (4) C. pen., art. 180 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 181 C. pen., art. 193 alin. (1) C. pen., art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. şi art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., comise prin aceea că la 5 noiembrie 2005 şi 8 noiembrie 2005 au participat la efectuarea unor razii în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, unde locuia o comunitate de cetăţeni de etnie rromă şi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ar fi ameninţat şi lovit persoanele vătămate şi alţi cetăţeni de etnie rromă, producându-le vătămări corporale, le-ar fi distrus, prin incendiere, colibele în care locuiau şi bunurile pe care le deţineau şi le-ar fi sustras obiecte proprietate personală.
S-a reţinut că acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. a), d) şi f) C. proc. pen.
La data de 5 noiembrie 2005, poliţiştii D.C.V., T.A.A., T.R.I. şi B.B.V., în calitate de organe de cercetare penală, sub coordonarea comisarului de poliţie (r) G.D., ofiţer desemnat din partea conducerii Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca au efectuat o descindere în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, având date şi informaţii că în acea locaţie se aflau inculpaţii L.A. şi L.F.T., care erau cercetaţi penal în Dosarele nr. 7213/P/2005 şi nr. 7366/P/2005, ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1) C. pen., rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., şi că au ascuns bunurile sustrase în acea zonă. Activităţile desfăşurate de poliţişti la data de 5 noiembrie 2005 s-au efectuat conform art. 200 C. proc. pen., art. 224 C. proc. pen. (acte premergătoare), art. 26 pct. 1, 6, 8 şi 13 din Legea nr. 218/2002, având drept scop depistarea şi reţinerea făptuitorilor, identificarea şi recuperarea bunurilor sustrase şi nu a constituit o razie.
Pe parcursul activităţilor desfăşurate la 5 noiembrie 2005, poliţiştii nu şi-au depăşit atribuţiile de funcţionari publici cu regim special, nu au folosit violenţa şi ameninţări asupra cetăţenilor români de etnie rromă şi nu au distrus bunuri aparţinând acelor cetăţeni (f. 33-34, 35-36 - adresele din 30 ianuarie 2007 şi din 17 aprilie 2007, ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj).
Actele premergătoare efectuate, precum şi probele şi mijloacele de probă administrate, au avut ca rezultat final trimiterea în judecată a inculpaţilor L.A. şi L.F.T., prin rechizitoriul nr. 7213/P/2005, din 13 ianuarie 2006, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (la care s-a conexat Dosarul penal nr. 7366/P/2005) pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplic. art. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (f. 38-47 -rechizitoriul nr. 7213/P/2005, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca şi referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de Biroul de Poliţie Rurală din cadrul Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca).
Identificarea infractorilor şi depozitarea unor bunuri sustrase în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, existenţa unor date şi informaţii că în locaţia respectivă s-ar ascunde persoane suspecte şi urmărite local pentru comiterea unor infracţiuni contra patrimoniului pe raza localităţilor Pata, Dezmir, Sînnicoară, Gheorgheni şi Pădureni, din judeţul Cluj, pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi pentru identificarea şi contracararea acţiunilor elementelor care periclitau proprietate a privată şi publică, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii, au determinat conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj ca la data de 7 noiembrie 2005 să aprobe executarea unei razii cu efecte mărite în zona P.R. de la periferia municipiului Cluj-Napoca, pentru data de 8 noiembrie 2005. Razia cu efecte mărite s-a executat în conformitate cu Planul de Razie aprobat de conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj. Forţele participante au fost formate din poliţişti aparţinând Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, împreună cu poliţişti din cadrul Detaşamentului de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă, jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca şi poliţişti din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca (f. 57, 60 - Planul de Razie întocmit de subcomisar de poliţie B.O. - şeful Biroului de Poliţie Rurală din cadrul Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca şi planul de cooperare între I.P.J. Cluj şi Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-Napoca).
Activitatea din 8 noiembrie 2005 a fost legală, acţionându-se în baza Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, a Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi a dispoziţiilor C. proc. pen., şi a avut ca rezultat final legitimarea unui număr de 74 persoane fizice, cetăţeni români de etnie rromă care nu-şi justificau prezenţa pe raza municipiului Cluj-Napoca şi care au fost trimise ulterior la domiciliul lor, identificarea, verificarea, amprentarea şi fotografierea a 11 persoane, sancţionarea contravenţională a 4 persoane, depistarea de bunuri provenite din comiterea a trei infracţiuni contra patrimoniului pe raza localităţilor Dezmir, Sînnicoară şi Feleacu (f. 59- buletinul informativ întocmit de Biroul de Politie Rutieră al Politiei Municipiului Cluj-Napoca către Dispeceratul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj).
Activitatea poliţiştilor s-a circumscris în prevederile art. 26 din Legea nr. 218/2002, iar activitatea jandarmilor s-a realizat şi conform art. 2 alin. (1), art. 19 lit. e) şi art. 19 lit. g) din Legea nr. 550/2004.
În cadrul raziei, colibele cetăţenilor români de etnie rromă au fost demolate şi incendiate întrucât nu au fost construite pe bază de autorizaţii de construire, astfel că această acţiune a avut un caracter legal.
Întrucât cetăţenii români de etnie rromă s-au opus fizic părăsirii colibelor, legitimării în vederea identificării şi deplasării la Poliţia Municipiului Cluj-Napoca pentru verificarea identităţii şi amprentării, s-a utilizat forţa fizică de către poliţişti, în unele situaţii, deoarece opunerea cetăţenilor rromi nu ar fi putut fi înlăturată sau anihilată prin utilizarea celorlalte mijloace nonviolente. Acţiunile poliţiştilor, realizate conform Dispoziţiei nr. 130 din 10 septembrie 2004 a Inspectoratului General al Poliţiei Române, au constituit un mijloc de intimidare a cetăţenilor români de etnie rromă, elemente care s-au manifestat turbulent şi recalcitrant. Activităţile realizate de forţa publică nu au constituit o purtare abuzivă în sensul art. 250 C. pen. Acţiunea lui A.A.J., agent de poliţie în cadrul Biroului de Poliţie Comunală Apahida, de a fi folosit bastonul de cauciuc din dotare împotriva lui C.T., care s-a opus deplasării spre punctul de triere a bărbaţilor, fără a efectua somaţia „încetaţi, vom folosi forţa!", încălcând astfel prevederile art. 15 din Dispoziţia nr. 130 din 10 septembrie 2004 a I.G.P.R., nu constituie o purtare abuzivă, neexistând această intenţie, şi pentru că poliţistul a avut un comportament necorespunzător, în temeiul art. 59 din Legea nr. 360/2002 şi art. 17 lit. a) din Ordinul M.A.I. nr. 400/2004, a fost sancţionat cu „Amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de 2 ani", prin dispoziţia şefului I.P.J. Cluj nr. 54 din 2 decembrie 2005, emisă în baza încheierii Consiliului de disciplină nr. 550735 din 30 noiembrie 2005 (f. 82-92, 102 verso-103). C.T. nu a formulat plângere penală pentru infracţiunea de lovire, prev. şi ped. de art. 180 alin. (1) C. pen.
Persoanele vătămate consemnate în plângerea penală formulată nu au putut prezenta certificate medico-legale eliberate de instituţii medico-legale, din care să rezulte leziuni corporale şi timp de îngrijiri medico-legale, astfel că folosirea forţei fizice de către poliţişti, dacă s-a impus, nu a depăşit cadrul legal al acţiunilor desfăşurate, astfel că în sarcina forţelor publice care au participat la razia din 8 noiembrie 2005 nu se poate reţine infracţiunea de purtare abuzivă, prev. şi ped. de art. 250 alin. (2), (3) şi (4) C. pen.
Pentru considerentele susmenţionate,s-a apreciat că nu se poate reţine existenţa infracţiunilor de lovire sau vătămare corporală, prev. şi ped. de art. 180 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 181 C. pen., reclamate de persoanele vătămate în plângerea penală formulată (f. 14-17).
S-a mai precizat că în situaţia existentă la 8 noiembrie 2005 poliţiştii şi jandarmii au fost îndreptăţiţi să uzeze de forţă pentru a-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, acest mod de a proceda constituind unica posibilitate de executare a acelor îndatoriri, nedepăşindu-se însă limitele necesităţii, sens în care nu sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute în Secţiunea II din Titlul II - Infracţiuni contra persoanei, a C. pen.
Nu sunt date şi indicii că forţele de ordine participante la razia din 8 noiembrie 2005 ar fi comis fapte de ameninţare, prev. de art. 193 C. pen.
Referitor la infracţiunile de distrugere prin incendiere, prev. şi ped. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., este de menţionat că forţa publică nu a acţionat cu intenţia de a distruge bunuri aparţinând persoanelor vătămate, consemnate în plângerea penală. Colibele au fost demolate şi incendiate întrucât au fost construite pe o proprietate publică, aparţinând Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru care cetăţenii români de etnie rromă nu aveau autorizaţii de construire şi nici nu aveau domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca, iar şederea acestora în zona P.R. nu a fost aprobată de autoritatea locală.
În urma raziei din 8 noiembrie 2005, inculpaţilor L.T. şi C.Z. li s-a întocmit dosar penal, iar prin rechizitoriul nr. 1126/P/2007 din 1 martie 2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea şi furt calificat, prev. şi ped. de art. 293 alin. (1) C. pen. şi art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (f. 48-50 - copia rechizitoriului nr. 1126/P/2007 din 1 martie 2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca).
Nu sunt date şi indicii că la razia din 8 noiembrie 2005 s-au sustras, de către poliţişti şi jandarmi, bani şi bunuri aparţinând persoanelor care au formulat plângerea penală. Simplele afirmaţii ale acestor persoane nu constituie probă pentru că nu se coroborează cu alte probe şi mijloace de probă, conform art. 75 C. proc. pen. Faţă de această situaţie, se va dispune neînceperea urmăririi penale faţă de poliţişti şi jandarmi pentru infracţiunile de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1) C. pen. rap. la art. 209 C. pen.
Împotriva acestei rezoluţii petentii au formulat plângere către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, care a respins-o prin Rezoluţia din 28 noiembrie 2008 dată în Dosar nr. 1013/II/2/2008.
Împotriva rezoluţiei procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 28 noiembrie 2008 au formulat plângere la instanţă petentii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. şi C.T. în baza art. 2781 C. proc. pen., solicitând desfiinţarea rezoluţiei ca nelegală şi netemeinică şi în măsura în care se apreciază că la dosar există probe suficiente raportat la fiecare infracţiune (respectiv ameninţare, purtare abuzivă şi distrugere prin incendiere prev. de art. 193, art. 250 alin. (2) şi art. 217 alin. (4) C. pen.) pentru care s-a formulat plângere, să se reţină cauza spre rejudecare. În măsura în care se apreciază că probele existente la dosar nu sunt suficiente, să se trimită cauza la procuror în vederea începerii urmăririi penale in rem, deoarece din actele de urmărire penală nu rezultă care anume acte au fost săvârşite de fiecare dintre intimaţi, iar faţă de intimatul A.J. in personam pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. (2) C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 26 din 7 aprilie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenţii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. şi C.T.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a apreciat, în esenţă, fără a relua considerentele ample ale hotărârii atacate, că, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru toate infracţiunile reclamate deoarece, printre altele, intimaţii s-au aflat la acea dată în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu, acţionând fiecare în baza unui ordin legal, înfruntând pericolele care incumbă profesiilor acestora, respectiv poliţişti şi jandarmi, aflându-se într-o zonă cu un potenţial infracţional ridicat, neacţionând în interes propriu.
Referitor la susţinerea că procurorul nu a administrat probele necesare soluţionării cauzei, în sensul că nu a făcut demersuri pentru a audia reporterii de la televiziune ce au fost solicitaţi să participe la acea acţiune comună a poliţiei şi jandarmeriei, instanţa a apreciat că nu corespunde realităţii, întrucât din adresele de la filele 136, 142, rezultă fie că aceste televiziuni au refuzat să ofere numele cameramanilor ce au filmat în acea zi, fie că nu se mai păstrează materialele brute filmate în acea zi.
De asemenea, prin plângere s-a arătat că procurorul nu a administrat toate probele necesare soluţionării cauzei, aspect ce nu corespunde adevărului, întrucât s-au solicitat de la I.P.J. Cluj toate documentele ce au stat la baza raziei din 8 noiembrie 2005 şi toate rapoartele întocmite în acest sens, acte ce au fost depuse la dosar, s-au solicitat rapoartele întocmite de intimaţi, s-au audiat părţile vătămate, s-a purtat corespondenţă cu televiziunile, au fost audiaţi martori.
Prin urmare, instanţa, soluţionând plângerea, a verificat rezoluţia atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, apreciind materialul probator administrat de procuror a fost suficient pentru a putea soluţiona plângerea.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs petiţionarii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. şi C.T., solicitând admiterea recursurilor, astfel cum s-a reţinut în practicarea prezentei decizii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, Înalta Curte constată că aceasta este criticată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.
Din actele cauzei, există indicii privind suferirea de tratamente contrare art. 3 din C.E.D.O., de către următorii petenţi:
- L.A., în acest sens fiind declaraţiile lui L.L., L.O., L.D., L.H.;
- L.T., declaraţia sa coroborându-se cu declaraţiile lui L.A., L.L., C.M., L.D.;
- aceleaşi aspecte rezultă şi cu privire la C.M. şi C.T., declaraţiile lor coroborându-se cu cele ale martorilor P.P., L.T., L.Z., L.L., cu ocazia raziei efectuate la data de 5 noiembrie 2005, în zona P.R., de la periferia municipiului Cluj-Napoca, precum şi cu ocazia raziei cu efecte mărite din 7, respectiv 9 noiembrie 2005.
De altfel, chiar actele premergătoare efectuate relevă împrejurarea că, în cadrul raziei, colibele cetăţenilor de etnie rromă au fost demolate şi incendiate întrucât nu au fost construite pe bază de autorizaţii de construcţie(apreciere făcută ad-hoc) şi, „întrucât cetăţenii de etnie rromă s-au opus fizic părăsirii colibelor", s-a utilizat forţa fizică de către poliţişti.
Aşadar, reiese că aceste persoane afirmă în mod credibil că au suferit din partea poliţei şi jandarmeriei tratamente contrare art. 3 din C.E.D.O. Într-o astfel de situaţie, textul invocat din Convenţie impune existenţa unei anchete oficiale care să fie de natură să conducă la identificarea şi pedepsirea persoanelor vinovate.
În acest sens este, printre alte speţe relevante, şi cauza Labita împotriva Italiei.
Cu această ocazie, Curtea a reamintit că, atunci când o persoană afirmă în mod credibil că a suferit, din partea Poliţiei sau a altor servicii asemănătoare ale statului, tratamente contrare art. 3 din Convenţie, această dispoziţie este combinată cu obligaţia generală impusă statului prin art. 1 din Convenţie de a „recunoaşte oricărei persoane aflate sub jurisdicţia sa drepturile şi libertăţile definite (.) în Convenţie".
Pentru ca ancheta să poată fi considerată efectivă este necesar ca persoanele competente să desfăşoare ancheta, precum şi cele care au desfăşurat cercetările să fie independente de persoanele implicate în evenimente.
Aceasta presupune nu numai absenţa legăturii ierarhice, ci şi o independenţă practică.
O situaţie similară, rezolvată de Guvernul Român în faţa Curţii Europene pe cale amiabilă, pentru o parte dintre reclamanţi şi în mod definitiv pentru cei care au refuzat soluţionarea amiabilă(context în care statul roman a şi fost condamnat), a riscat să pună în discuţie probleme excepţionale sub aspectul respectării art. 3, precum şi a art. 6, a art 8 şi a art. 14 din Convenţie (Cauza Moldovan şi alţii, publicată în M.Of. nr. 317 din 30 aprilie 2006).
Guvernul s-a angajat, în acel context, printre altele, să emită instrucţiuni corespunzătoare şi să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea în viitor a drepturilor individuale garantate de aceste articole.
În prezenta cauză, ancheta a fost desfăşurată de către procurorii militari care au calitatea de ofiţeri activi, la fel ca şi jandarmii participanţi la evenimente (art. 1 alin. (1) şi art. 4 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea jandarmeriei Române), toţi făcând parte din structura militară, având la bază principiul subordonării ierarhice: ei beneficiază de grade militare, se bucură de toate privilegiile în materie şi răspund pentru încălcarea regulilor de disciplină militară.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lână Curtea de Apel Cluj a preluat necritic actele premergătoare efectuate de procurorul militar, pe baza cărora a emis rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale.
Referirile la onestitatea petenţilor şi la modul lor de viaţă, care emană de la autorităţile publice învestite cu soluţionarea plângerilor acestora, par a fi, dată fiind absenţa oricărei fundamentări, esenţialmente discriminatorii.
Procurorul trebuia să examineze dacă scopul aplicării tratamentelor învederate de petiţionari cu ocazia efectuării raziilor, de către poliţişti şi jandarmi, a fost acela de a umili sau înjosi victimele şi dacă, prin efectele produse, a fost adusă o atingere personalităţii acestora, chiar dacă sânt de etnie rromă. Cu toate acestea, absenţa unui asemenea scop nu exclude într-o manieră definitivă posibilitatea ca, într-adevăr, să fi fost supuşi la tratamente inumane ori degradante.
De aceea, după momentul învestirii prin declinarea competenţei de către Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj trebuia să efectueze concret acte de cercetare penală care să conducă la aflarea adevărului intr-un termen rezonabil, şi anume:
- audierea reporterului şi cameramanului indicaţi de conducerea postului A. Cluj în adresa de la fila 142 din Dosarul nr. 97/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel;
- ataşarea copiei video a reportajului pe care o deţine postul P., după cum rezultă din adresa de la fila 136 din acelaşi dosar;
- audierea poliţiştilor participanţi la evenimente, indicaţi în adresa primită de la I.P.J. Cluj, existentă la fila 28;
- ataşarea actelor medicale privind pe L.A., care, în declaraţia din 28 februarie - fila 145- arată că a fost dus la spital de o reprezentantă a unei asociaţii pentru protecţia romilor;
- reaudierea persoanelor vătămate.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursurilor formulate de petiţionari, casarea sentinţei penale atacate şi, în rejudecare, admiterea plângerii petiţionarilor, desfiinţarea rezoluţiei nr. 311/P/2007 din 22 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi trimiterea cauzeila Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în vederea începerii urmăririi penale, în măsura în care procurorul va constata în urma actelor premergătoare efectuate, că există indicii de săvârşire a faptelor de către intimaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de petiţionarii L.A., L.L., C.M., L.O., L.D., R.P., L.T. şi C.T. împotriva sentinţei penale nr. 26 din 7 aprilie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Casează sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, admite plângerea petiţionarilor, desfiinţează rezoluţia nr. 311/P/2007 din 22 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi trimite cauza la.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3174/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3325/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
