ICCJ. Decizia nr. 3362/2009. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3362/2009

Dosar nr.5118/85/2007

Şedinţa publică din 21 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 156 din 24 septembrie 2008 a Tribunalului Sibiu, în baza art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2), şi art. 42 C. pen., cu reţinerea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.M.C., fiul lui C. şi Z.M., asociat şi administrator la SC M.C. SRL Şura Mică, la o pedeapsă de:

- 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de a instala pe calculator programe de calculator fără a avea consimţământul titularului drepturilor de autor.

În baza art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de a realiza mărfuri pirat în scopul distribuirii în scop comercial.

În baza art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de a distribui mărfuri pirat în scop comercial.

În baza art. 140 lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 200 lei amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de a realiza copii digitale ale operelor literare.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 43 lit. d) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus ca pedeapsa aplicată să fie suspendată condiţionat pe o perioadă de 3 (trei) ani, care reprezintă termenul de încercare.

S-a atras atenţia inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării condiţionate, în baza art. 83 C. pen. şi art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a următoarelor hard-disk-uri ridicate la 14 aprilie 2006 de organele I.P.J. Sibiu - Serviciul de Investigare a Fraudelor: W.D., S.B. şi în baza art. 10 lit. a) din HG nr. 808/2002, s-a dispus distrugerea specială a acestora.

S-a dispus ca I.P.J. Sibiu - Serviciu de Investigare a Fraudelor să pună la dispoziţia O.R.D.A. bunurile menţionate în vederea distrugerii acestora.

În baza art. 118 lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei unităţi DVD videogramă pirat, a 14 bucăţi compact-discuri produse soft pirat, a trei bucăţi compact-discuri ce conţin videograme pirat şi a două bucăţi compact-discuri ce pe conţin fonograme pirat (conform Raportului O.R.D.A. de constatare tehnico-ştiinţifică din 30 august 2006) şi în baza art. 10 lit. a) din HG nr. 808/2002 s-a dispus distrugerea specială a acestora.

S-a dispus ca I.P.J. Sibiu - Serviciu de Investigare a Fraudelor să pună la dispoziţia O.R.D.A. bunurile menţionate în vederea distrugerii acestora.

S-a dispus ca restituirea către inculpat a hard-discului S.B., a hard-discului marca I.D. şi a nouă bucăţi DVD-uri ce conţin stocate opere literare, o bucată DVD ce conţine coperte pentru opere audiovizuale, 40 bucăţi CD ce nu fac obiectul dreptului de autor şi drepturilor conexe şi două bucăţi DVD-uri şi patru bucăţi CD ce sunt defecte (conform Raportului O.R.D.A. de constatare tehnico-ştiinţifică din 30 august 2006).

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 şi următoarele C. civ., s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile, după cum urmează:

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 7.238 euro, reprezentând despăgubiri materiale sau contravaloarea acestora în lei la data plăţii către partea civilă M.C.;

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 19.775 euro, reprezentând despăgubiri materiale sau contravaloarea acestora în lei la data plăţii către partea civilă A.I.;

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 3.934 euro, reprezentând despăgubiri materiale, sau contravaloarea acestora în lei la data plăţii către partea civilă A.S.I.

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 7.901,27 lei, reprezentând despăgubiri materiale, către partea civilă Editura C.H.B. Bucureşti.

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 1.794,00 lei, reprezentând despăgubiri materiale, către partea civilă Editura I.E. Iaşi.

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 2.555,45 lei, reprezentând despăgubiri materiale, către partea civilă Editura N. Bucureşti;

- a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M.C. SRL Şura Mică, la plata sumei de 848,82 lei, reprezentând despăgubiri materiale, către partea civilă Editura R. Bucureşti.

S-a respins cererea părţii civile Editura P. Iaşi de obligare a inculpatului la plata sumei de 180.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale.

S-a respins cererea părţilor civile M.C., A.I. şi A.S.I. de obligare a inculpatului la plata de daune morale.

S-a constatat că părţile vătămate Editura T. Bucureşti şi Editura D.P. Bucureşti nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 1.900 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului, în faza de urmărire penală şi la instanţa de judecată.

S-a reţinut că la data de 14 aprilie 2006, organele de poliţie ale I.P.J. Sibiu au procedat la efectuarea unei verificări la SC M.C. SRL Şura Mică, punctul de lucru centru de copieri (copy center) situat în Sibiu, unde au constatat faptul că punctul de lucru era dotat cu două calculatoare folosite de angajaţii societăţii şi pe care erau reproduse diferite programe de calculator şi opere literare şi ştiinţifice în format digital. Totodată, în incinta punctului de lucru au fost identificate un număr de 91 de medii optice ce nu prezentau caracteristicile produselor originale.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că la punctul de lucru menţionat erau tipărite la cererea clienţilor şi comercializate diferite opere literare şi ştiinţifice (cursuri universitare).

Cu ocazia controlului pe cele două calculatoare au fost identificate următoarele programe de calculator:

- W.P. - reprodus pe două calculatoare;

- A.P.M. - reprodus pe un calculator;

- A. - reprodus pe un calculator.

- C.D. - reprodus pe un calculator;

- M. - reprodus pe un calculator;

- M.O. - reprodus pe două calculatoare;

- A.D. - reprodus pe un calculator;

- A.A.P. - reprodus pe un calculator;

- A.P. - reprodus pe un calculator;

- A.I.R. - reprodus pe un calculator;

- A. - reprodus pe un calculator.

Hard-disk-urile calculatoarelor şi mediile optice au fost înaintate către Oficiu Român pentru Drepturile de Autor în vederea efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice asupra acestora.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că SC M.C. SRL Sibiu, la data controlului, nu deţinea decât o licenţă M.O. cumpărată în data de 13 aprilie 2006, iar ulterior controlului, în data de 14 aprilie 2006, a achiziţionat şi două licenţe W.P.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator W.H.E., W.P., S., M.O. şi M.O., identificate ca reproduse fără drept de inculpatul C.M.C., respectiv M.C., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 25.883 lei, echivalentul în lei al sumei de 7.938 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A., A.D., M., identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.I., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 67.739 lei, echivalentul în lei al sumei de 20.775 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.I., A.P., A.P., A.A.P. identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.S.I., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 14.131 lei, echivalentul în lei al sumei de 4.334 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică au fost înaintate şi titularilor de drepturi - opere literare şi ştiinţifice, identificate ca reproduse pe calculatoare, care s-au constituit părţi civile după cum urmează:

- Editura I.E. - cu suma de 80.000 lei;

- Editura N. - cu suma de 50.000 lei;

- Editura P. - cu suma de 180.000 lei;

- Editura R. - cu suma de 5.000 euro;

- Editura C.H.B. - cu suma de 125.860 lei.

Editura T. şi Editura D.P. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Audiat în calitate de învinuit, numitul C.M.C. a arătat în faza de urmărire penală că este asociat şi administrator la SC M.C. SRL, că obiectul de activitate constă, între altele, în reparaţii imprimante, listări la imprimantă, fotocopieri, prestări servicii, că punctul de lucru al societăţii este dotat cu 8 (opt) aparate de fotocopiere, din care două sunt color, iar trei dintre acestea pot fi folosite ca imprimantă.

A mai arătat că pe calculatoare sunt instalate programele W.O., C.D., A.R., A.P., ş.a. şi ceea ce este demn de subliniat, că programele au fost instalate fie de către inculpat, fie de către angajaţii societăţii, fie de către clienţi, ceea ce dovedeşte faptul că inculpatul a instalat efectiv sau cunoştea despre instalarea acestor programe pe calculatoare.

Tot în această declaraţie a arătat că singurele programe pentru care societatea deţine licenţe sunt O. şi W. achiziţionate anterior şi respectiv ulterior controlului din 14 aprilie 2006, iar pe calculatoare sunt stocate, printre altele, cărţi în format „pdf", cărţile erau salvate în format electronic de către aparatele xerox în memoria calculatoarelor, în momentul când erau xeroxate la cererea clienţilor care prezentau şi un exemplar din acestea.

Inculpatul fiind audiat în instanţă (fila 44 dosar) a arătat că aparatura care este deţinută la partea responsabilă civilmente, scanează, stochează şi reproduce copii ale oricăror acte prezentate de clienţi, iar clienţii veneau la ei ca să li se reproducă foi, cărţi, cursuri. Inculpatul a precizat că ei nu ştergeau din calculator ceea ce aducea clientul, ci doar atunci când doreau să facă ordine în calculator. Pentru reproducerea operelor tipărite, arată că nu a luat contact cu editurile, iar anumiţi clienţi îşi printau de pe calculator diverse lucrări care erau stocate de către ei. Mai susţine inculpatul că la momentul controlului erau două calculatoare, dintre care unul era pus în permanenţă la dispoziţia clienţilor, iar pe calculatoare făcea curat uneori la 2-3 săptămâni, alteori la 3 luni, depinde cât de încărcat era hard-disk-ul; de asemenea, că le-a atras atenţia angajaţilor să „cureţe" periodic calculatoarele societăţii, la început i-a verificat pe aceştia, iar apoi văzând că treaba merge, nu i-a mai controlat.

S-a precizat de inculpat că a absolvit un liceu de informatică, iar el în firmă se ocupa cu administrarea acesteia şi cu achiziţionarea de birotică.

Şi martorul B.L., care a semnat procesul - verbal de control, a arătat în faza de urmărire penală (filele 81-82) că este angajat ca analist programator la societatea parte responsabilă civilmente, ocupându-se cu întreţinere aparatură, listări, ş.a.

Martorul a declarat că punctul de lucru este dotat cu opt aparate xerox şi două calculatoare, toate fiind în stare de funcţionare, trei dintre cele opt aparate xerox putând fi folosite ca imprimante prin conectarea la un calculator. Pe calculatoarele societăţii la data angajării sale (01 februarie 2005) erau instalate mai multe programe de calculator, iar cele două calculatoare ale societăţii erau folosite de angajaţi pentru accesarea mediilor optice aduse de clienţi şi listarea documentelor reproduse pe acestea. Mai rezultă din declaraţie că aparatele xerox, în momentul în care clienţii veneau cu cărţi pentru xeroxare, salvau cărţile respective în format electronic (fişiere soft) în memoria calculatoarelor (pe hard-disk-uri). Ulterior, pentru desfăşurarea cu rapiditate a activităţii de xeroxare, în momentul în care un client venea cu o carte pentru a fi xeroxată, iar cartea respectivă era stocată pe hard-disk-urile calculatoarelor, unul dintre angajaţi, dar în general administratorul societăţii - inculpatul C.M.C., dădea direct din calculator comanda de listare a cărţii, pentru accesarea fişierului tip „pdf" stocat în calculator ce conţinea cartea respectivă.

Cu privire la CD-urile şi DVD-urile identificate în incinta societăţii, a menţionat că unele au fost lăsate de clienţi, acestea conţinând diferite documente ce au fost listate la solicitarea acestora, iar un număr de circa 10 DVD-uri conţinea diferite cărţi, în format „pdf", iar DVD-urile precizate mai sus se regăseau în incinta punctului de lucru, dinainte de angajarea sa în cadrul societăţii. În continuarea declaraţiei martorul a arătat că nu cunoaşte cine a denumit fişierele (dând titlul documentului) şi nu ştie cine a denumit folder - ele în care se aflau aceste fişiere; totodată, că e posibil ca fişierele în format „pdf" să fi fost scanate, salvate, denumite şi aranjate pe categorii în afara programului de lucru, când avea acces la calculatoare doar administratorul societăţii, inculpatul C.M.C.

Martorul a mai declarat în instanţă (fila 106) că respectivele calculatoare de la societate erau digitale, iar fizic nu îi lăsau pe studenţi să-şi copieze ei lucrări.

Martorul B.G., care este angajat la societatea SC M.C. SRL, din septembrie 2005 ca operator calculatoare şi care a semnat procesul-verbal de control, a declarat (filele 84-85 dosar urmărire penală) că programele de calculator au fost instalate de inculpat, nu cunoaşte dacă aceste programe aveau licenţe, de acest ocupându-se administratorul societăţii, respectiv inculpatul C.M.C., pe cele două calculatoare erau stocate diverse cursuri pentru studenţi, în format „pdf", însă nu ştie cine a reprodus aceste documente pe calculator, cursurile stocate în memoria calculatoarelor erau folosite pentru listarea facilă a acestora după ce, în prealabil, studenţii se prezentau la punctul de lucru cu cursul respectiv şi solicitau listarea lui contra cost. Martorul arată că a auzit că imprimanta conectă la calculator, care de fapt este un aparat xerox utilizat ca imprimantă, poate să scaneze documentele xeroxate şi să le salveze în format „pdf" în calculatorul la care este conectată şi că nu a observat ca vreun angajat al societăţii să fi salvat în calculator documente.

Acelaşi martor, în instanţă, a declarat (fila 105) că probabil programele de pe calculator au fost instalate de inculpat, iar inculpatul cât şi angajaţii săi îi lăsau pe clienţi să-şi instaleze programe pe un calculator al societăţii.

Şi martora S.A.E. a arătat că a comandat la societatea parte responsabilă civilmente un tratat O., fără a înmâna angajaţilor societăţii vreun exemplar al acestuia, întrucât a aflat de la colegi că această carte poate fi procurată de la centrul de copiere xerox O. situat în Sibiu. De asemenea martora a relatat la urmărire penală, că exemplarul cărţii pregătite pentru ea a fost vândut de unul dintre angajaţi altei persoane, astfel că a trebuit să aştepte circa 30 de minute până când a primit un alt exemplar, probabil xeroxat sau listat la imprimantă. Apoi, precizează martora că nici unul dintre angajaţi nu a procedat la xeroxarea cărţii în cauză şi nici nu a observat în incinta societăţii un alt exemplar din această carte, iar din câte cunoaşte, majoritatea colegilor săi au această carte procurându-şi-o de la centrul de copieri xerox O. din Sibiu.

Faţă de cele mai sus reţinute, fapta inculpatului C.M.C., care în calitate de administrator al SC M.C. SRL de a instala, stoca şi rula pe calculatoarele societăţii programe de calculator fără acordul titularilor de drepturi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate prevăzute de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar vinovăţia fiind dovedită, urmează a fi condamnat.

Instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) privind aplicarea legii penale mai favorabile şi întrucât inculpatul a avut o bună conduită anterior săvârşirii infracţiunii, iar ulterior a avut o conduită procesuală pozitivă, prezentându-se în faţa autorităţii, are doi copii minori în întreţinere, se va da eficienţă dispoziţiilor privind aplicarea circumstanţelor atenuante, în speţă dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

Prin urmare va fi condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de a instala pe calculator programe de calculator fără a avea consimţământul titularului drepturilor de autor.

Fapta aceluiaşi inculpat de a realiza mărfuri pirat în scopul distribuirii în scop comercial, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate prevăzute de art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., pentru care urmează a se aplica o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

Fapta inculpatului de a distribui mărfuri pirat în scop comercial întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate prevăzute de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., urmând a fi condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

Fapta aceluiaşi inculpat de a realiza copii digitale ale operelor literare (scanarea în vederea stocării operelor literare pe hard-disk-urile calculatoarelor) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de reproducere fără drept a unei opere, faptă prevăzută de art. 140 lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la care se va face şi aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., urmând a fi condamnat inculpatul la o pedeapsă de 200 (două sute) lei amendă penală.

La aplicarea pedepselor, instanţa a avut în vedere şi celelalte criterii prevăzute de art. 52 şi art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), faptul că infracţiunile comise prezintă un grad mediu de pericol social, avându-se în vedere totodată şi faptul că inculpatul nu posedă antecedente penale şi are doi copii minori în întreţinere.

Se va face aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 43 lit. d) C. pen. şi va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.

Fiind întrunite cerinţele art. 81 C. pen., se va dispune ca pedeapsa aplicată să fie suspendată condiţionat pe o perioadă de 3 (trei) ani, care reprezintă termenul de încercare.

II. Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel inculpatul C.M.C., criticând-o sub aspect penal, susţinând că inculpatul nu a săvârşit faptele pentru care a fost condamnat, iar sub aspectul laturii civile s-a susţinut că prejudiciile nu au fost probate şi, pe cale de consecinţă, nu sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale.

Examinând hotărârea atacată prin prisma temeiurilor invocate şi cererilor formulate de apelant şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, instanţa a apreciat că apelul este nefondat din următoarele considerente:

Prima instanţă a administrat probele necesare elucidării laturii obiective şi subiective a cauzei, reţinând corect starea de fapt din care rezultă că inculpatul, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la intervale de timp diferite, în calitate de administrator al SC M.C. SRL, a instalat, stocat şi rulat pe calculatoarele societăţii programe de calculator fără acordul titularilor de drepturi, a realizat mărfuri pirat pentru distribuire în scop comercial, a distribuit mărfuri pirat şi a realizat copii digitale ale operelor literare.

Raportat la starea de fapt, prima instanţă a făcut o justă încadrare a faptelor, potrivit art. 1399, art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), art. 1396 alin. (2) şi (3), art. 140 lit. a) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constatând existenţa concursului real de infracţiuni prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. şi o judicioasă individualizare judiciară a pedepsei, reţinând circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, aplicându-i o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare, pe care a suspendat-o condiţionat pe durata unui termen de încercare de trei ani.

Organele de poliţie ale I.P.J. Sibiu, la 14 aprilie 2006, la sediul SC M.C. SRL Şura Mică, au identificat următoarele programe de calculator:

- W.P. - reprodus pe două calculatoare;

- A.P.M. - reprodus pe un calculator;

- A.C. - reprodus pe un calculator;

- C.D. - reprodus pe un calculator;

- M. - reprodus pe un calculator;

- M.O. - reprodus pe două calculatoare;

- A.D. - reprodus pe un calculator;

- A.A.P. - reprodus pe un calculator;

- A.P. - reprodus pe un calculator;

- A.I.R. - reprodus pe un calculator;

- A. - reprodus pe un calculator.

Hard-disk-urile calculatoarelor şi mediile optice au fost înaintate către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în vederea efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice asupra acestora.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din 30 august 2006 şi nr. 5640 din 07 martie 2007 a stabilit faptul că pe mediile de stocare magnetice (hard-disk-uri) şi optice (CD, DVD) erau reproduse diverse programe de calculator, opere literare şi ştiinţifice în format digital, piese muzicale în format MP3, conform anexelor la rapoartele O.R.D.A. Astfel, pe hard-disk-urile societăţii au fost identificate un număr de 6.116 fişiere tip „pdf" ce reprezintă opere literare, ce erau listate şi comercializate la cererea clienţilor.

Conform raportului menţionat (nr. 4911 din 30 august 2006) un număr de 14 medii optice dintre cele 91 ridicate cu ocazia controlului de la SC M.C. SRL Sibiu, conţineau produse soft pirat, respectiv programele de calculator: W. - 2 copii, W.X. - o copie, O.P. - o copie, O.P. - o copie, E. - o copie, A.C. - o copie, M. - o copie, A.P. - o copie.

De asemenea, pe un număr de 9 medii optice tip DVD au fost identificate opere literare în fişiere format „pdf", conform anexei 4.2 la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că SC M.C. SRL Sibiu la data controlului nu deţinea decât o licenţă M.O., cumpărată în data de 13 aprilie 2006, iar ulterior controlului, în data de 14 aprilie 2006, la ora 2000 a achiziţionat şi două licenţe W.P.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator W.H.E., W.P, S., M.O. şi M.O., identificate ca reproduse fără drept de inculpatul C.M.C., respectiv M.C., prin reprezentantul legal în România, av. P.M.D., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 25.883 lei, echivalentul în lei al sumei de 7.938 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.C., A.C., M., identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.I., prin reprezentantul legal în România, av. P.M.D., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 67.739 lei, echivalentul în lei al sumei de 20.775 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale. Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.I., A.P., A.P., A.A.P., identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.S.I., prin reprezentantul legal în România, av. P.M.D., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 14.131 lei, echivalentul în lei al sumei de 4.334 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Din declaraţia martorului B.L., care afirmă că la data angajării sale (01 februarie 2005) erau instalate mai multe programe de calculator, care se coroborează cu declaraţia martorului B.G., care afirmă că probabil programele de pe calculatoare au fost instalate de inculpat (fila 105), precum şi cu obligaţia administratorului, căruia îi incumbă protejarea drepturilor de autor şi drepturilor conexe, rezultă că inculpatul a săvârşit faptele de care a fost acuzat, neexistând cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 10 lit. c) C. pen.

Din declaraţia martorei S.A.E. rezultă că mărfurile piratate erau realizate în scopul distribuirii, au fost realizate copii digitale ale operelor literare şi au fost vândute în scop comercial.

Pentru considerentele expuse mai sus, primul motiv de apel invocat de inculpat, prin care se susţine că fapta nu a fost săvârşită de inculpat, este nefondat.

Al doilea motiv de apel, prin care se susţine că, în mod greşit, prima instanţă l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile, deşi prejudiciul cauzat nu a fost dovedit, este nefondat din următoarele considerente:

Potrivit art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 actualizată, la stabilirea despăgubirilor, instanţa de judecată ia în considerare fie criterii cum ar fi consecinţele economice negative, în special câştigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor şi, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului, fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite.

Companiile M., A. şi A.S.I. au solicitat despăgubirile în temeiul art. 139 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 8/1996, precizând modul de calcul al despăgubirilor (filele 28-29 dosar urmărire penală).

În mod corect prima instanţă a apreciat că nu se justifică reţinerea unui prejudiciu moral şi a acordat C.M., A. şi A.S.I. numai despăgubirile materiale.

Pentru Editurile C.H.B. Bucureşti, SC E.N. SRL Bucureşti, Editura R., prima instanţă, constatând că editurile nu au indicat modalitatea concretă în care s-a ajuns la sumele indicate şi solicitate prin constituirea de parte civilă, a acordat despăgubiri reprezentând triplul renumeraţiilor care ar fi fost legal datorate pentru titlu de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, potrivit art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996.

Dintr-o altă perspectivă, pentru a combate modul de calcul invocat de cele trei companii, inculpatul nu a solicitat efectuarea unei expertize care să evalueze şi să cuantifice consecinţele economice negative invocate şi justificate de părţile civile, potrivit dispoziţiilor legale.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., instanţa va respinge ca nefondat apelul inculpatului.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 21/ A din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.M.C. împotriva sentinţei penale nr. 156/2008 pronunţată de Tribunalul Sibiu în Dosarul penal nr. 5118/85/2007.

A fost obligat recurentul să plătească statului suma de 340 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu în cotă procentuală pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile M.J.

III. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul C.M.C., criticând-o ca nelegală prin prisma cazului de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. şi a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi achitarea inculpatului în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., învederând instanţei faptul că nu inculpatul a săvârşit faptele de care a fost acuzat, acesta fiind administratorul societăţii şi existau alte persoane care se ocupau de instalarea programelor.

A susţinut că materialul probator administrat în cauză trebuia să răstoarne prezumţia de nevinovăţie a inculpatului, însă acest fapt nu s-a realizat.

A mai susţinut că, cuantumul despăgubirilor la care a fost obligat este exagerat şi nu a fost dovedit, solicitând exonerarea inculpatului de plata acestuia.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Decizia recurată în raport de motivele de critică invocate şi de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că recursul declarat de inculpatul C.M.C. se priveşte ca nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

a) Astfel sub aspectul primului motiv de critică prin care se tinde la achitare în baza dispoziţiilor art. 10 lit. c) C. proc. pen. datorat pretinsei incidenţe în speţă a cazului de casare sus-indicat relativ la grava eroare de fapt comisă de instanţele de fond şi prim control judiciar se are în vedere nepertinenţa acestuia. Aceasta întrucât cu titlu de premisă se are în vedere că motivul de casare descris desemnează existenţa unei contradicţii esenţiale, intrinseci şi indubitabile între ceea „ce spune dosarul cauzei prin actele, lucrările şi probele sale" şi soluţia de condamnare dispusă.

Or, prin examinarea coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate atât la urmărirea penală, cât şi la cercetarea judecătorească administrată direct şi nemijlocit, s-a reţinut corect situaţia de fapt imputată constând în esenţă în aceea că la data de 14 aprilie 2006, organele de poliţie ale I.P.J. Sibiu au procedat la efectuarea unei verificări la SC M.C. SRL Şura Mică, punctul de lucru centru de copieri (copy center) situat în Sibiu, unde au constatat faptul că punctul de lucru era dotat cu două calculatoare folosite de angajaţii societăţii şi pe care erau reproduse diferite programe de calculator şi opere literare şi ştiinţifice în format digital. Totodată, în incinta punctului de lucru au fost identificate un număr de 91 de medii optice ce nu prezentau caracteristicile produselor originale.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că la punctul de lucru menţionat erau tipărite la cererea clienţilor şi comercializate diferite opere literare şi ştiinţifice (cursuri universitare).

Cu ocazia controlului pe cele două calculatoare au fost identificate următoarele programe de calculator:

- W.P. - reprodus pe două calculatoare;

- A.P.M. - reprodus pe un calculator;

- A.C. - reprodus pe un calculator.

- C.D. - reprodus pe un calculator;

- M. - reprodus pe un calculator;

- M.O. - reprodus pe două calculatoare;

- A.D. - reprodus pe un calculator;

- A.A.P. - reprodus pe un calculator;

- A.P. - reprodus pe un calculator;

- A.I.R. - reprodus pe un calculator;

- A.C. - reprodus pe un calculator.

Hard-disk-urile calculatoarelor şi mediile optice au fost înaintate către Oficiu Român pentru Drepturile de Autor în vederea efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice asupra acestora.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că SC M.C. SRL Sibiu, la data controlului, nu deţinea decât o licenţă M.O. cumpărată în data de 13 aprilie 2006, iar ulterior controlului, în data de 14 aprilie 2006, a achiziţionat şi două licenţe W.P.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator W.H.E., W.P., S., M.O. şi M.O.P., identificate ca reproduse fără drept de inculpatul C.M.C., respectiv M.C., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 25.883 lei, echivalentul în lei al sumei de 7.938 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.C., A., M., identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.I., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 67.739 lei, echivalentul în lei al sumei de 20.775 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.I., A.P., A.P., A.A.P. identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.S.I., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 14.131 lei, echivalentul în lei al sumei de 4.334 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică au fost înaintate şi titularilor de drepturi - opere literare şi ştiinţifice, identificate ca reproduse pe calculatoare, care s-au constituit părţi civile după cum urmează:

- Editura I.E. - cu suma de 80.000 lei;

- Editura N. - cu suma de 50.000 lei;

- Editura P. - cu suma de 180.000 lei;

- Editura R. - cu suma de 5.000 euro;

- Editura C.H.B. - cu suma de 125.860 lei.

- Editura T. şi Editura D.P. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Esenţială pentru stabilirea justificată a situaţiei de fapt descrise este chestiunea că hard-disk-urile calculatoarelor şi mediile optice au fost înaintate către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în vederea efectuării unei constatări tehnico-ştiinţifice asupra acestora.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din 30 august 2006 şi din 07 martie 2007 a stabilit faptul că pe mediile de stocare magnetice (hard-disk-uri) şi optice (CD, DVD) erau reproduse diverse programe de calculator, opere literare şi ştiinţifice în format digital, piese muzicale în format MP3, conform anexelor la rapoartele O.R.D.A. Astfel, pe hard-disk-urile societăţii au fost identificate un număr de 6.116 fişiere tip „pdf" ce reprezintă opere literare, ce erau listate şi comercializate la cererea clienţilor.

Conform raportului menţionat (nr. 4911 din 30 august 2006) un număr de 14 medii optice dintre cele 91 ridicate cu ocazia controlului de la SC M.C. SRL Sibiu, conţineau produse soft pirat, respectiv programele de calculator: W. - 2 copii, W. - o copie, O.P. - o copie, O.P. - o copie, E. - o copie, A.C. - o copie, M. - o copie, A.P. - o copie.

De asemenea, pe un număr de 9 medii optice tip DVD au fost identificate opere literare în fişiere format „pdf", conform anexei 4.2 la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că SC M.C. SRL Sibiu la data controlului nu deţinea decât o licenţă M.O., cumpărată în data de 13 aprilie 2006, iar ulterior controlului, în data de 14 aprilie 2006, la ora 2000 a achiziţionat şi două licenţe W.P.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator W.H.E., W.P., S., M.O. şi M.O.P., identificate ca reproduse fără drept de inculpatul C.M.C., respectiv M.C., prin reprezentantul legal în România, av. P.M.D., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 25.883 lei, echivalentul în lei al sumei de 7.938 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.C., A., M., identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.I., prin reprezentantul legal în România, av. P.M.D., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 67.739 lei, echivalentul în lei al sumei de 20.775 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Titularul drepturilor de autor pentru programele de calculator A.I., A.P., A.P., A.A., identificate ca reproduse fără drept de inculpat, respectiv A.S.I., prin reprezentantul legal în România, av. P.M.D., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 14.131 lei, echivalentul în lei al sumei de 4.334 euro, reprezentând contravaloarea programelor de calculator reproduse fără drept şi daune morale.

Din declaraţia martorului B.L., care afirmă că la data angajării sale (01 februarie 2005) erau instalate mai multe programe de calculator, care se coroborează cu declaraţia martorului B.G., care afirmă că probabil programele de pe calculatoare au fost instalate de inculpat (fila 105), precum şi cu obligaţia administratorului, căruia îi incumbă protejarea drepturilor de autor şi drepturilor conexe, rezultă că inculpatul a săvârşit faptele de care a fost acuzat, neexistând cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 10 lit. c) C. pen.

Din declaraţia martorei S.A.E. rezultă că mărfurile piratate erau realizate în scopul distribuirii, au fost realizate copii digitale ale operelor literare şi au fost vândute în scop comercial.

Aşa fiind, în mod legal s-a statuat că fapta inculpatului C.M.C., în calitate de administrator al SC M.C. SRL, de a instala, stoca şi rula pe calculatoarele societăţii programe de calculator fără acordul titularilor de drepturi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate prevăzute de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Concomitent, fapta aceluiaşi inculpat de a realiza mărfuri pirat în scopul distribuirii în scop comercial, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate prevăzute de art. 1396 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 8/1996 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., pentru care urmează a se aplica o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

Fapta inculpatului de a distribui mărfuri pirat în scop comercial întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate prevăzute de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., urmând a fi condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.

Fapta aceluiaşi inculpat de a realiza copii digitale ale operelor literare (scanarea în vederea stocării operelor literare pe hard-disk-urile calculatoarelor) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de reproducere fără drept a unei opere, faptă prevăzută de art. 140 lit. a) din Legea nr. 8/1996 modificată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

b) Totodată, este nefondată şi critica referitoare la cuantumul exagerat al despăgubirilor civile dispuse în sarcina inculpatului C.M.C.

Se reţine cu titlu de premisă că, în conformitate cu dispoziţiile art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 actualizată, la stabilirea despăgubirilor, instanţa de judecată ia în considerare fie criterii cum ar fi consecinţele economice negative, în special câştigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor şi, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului, fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite.

Companiile M., A. şi A.S.I. au solicitat despăgubirile în temeiul art. 139 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 8/1996, precizând modul de calcul al despăgubirilor (filele 28-29 dosar urmărire penală).

În mod corect prima instanţă a apreciat că nu se justifică reţinerea unui prejudiciu moral şi a acordat companiilor M., A. şi A.S. Incorporated numai despăgubirile materiale.

Pentru editurile C.H.B. Bucureşti, SC E.N. SRL Bucureşti, Editura R., prima instanţă, constatând că editurile nu au indicat modalitatea concretă în care s-a ajuns la sumele indicate şi solicitate prin constituirea de parte civilă, a acordat despăgubiri reprezentând triplul renumeraţiilor care ar fi fost legal datorate pentru titlu de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, potrivit art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C.M.C., împotriva Deciziei penale nr. 21/ A din 19 martie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3362/2009. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs