ICCJ. Decizia nr. 3454/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3454/2009

Dosar nr. 292/42/2009

Şedinţa publică din 27 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 90 din 25 mai 2009, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca tardiv formulată plângerea petiţionarului F.C.I. împotriva Rezoluţiilor nr. 753/P/2008 din 5 februarie 2009, respectiv 6 februarie 2009 şi nr. 241/II/2/2009 din 27 februarie 2009, adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în Dosarul nr. 753/P/2008.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă că, petiţionarul F.C.I. s-a plâns împotriva numitului A.C.I., magistrat în cadrul Judecătoriei Pătârlagele, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 215 alin. (1), art. 289 şi art. 291 C. pen., susţinând că în soluţionarea Dosarului civil nr. 506/2006 aflat pe rolul Judecătoriei Pogoanele, având ca obiect cererea sa privind restituirea unei suprafeţe de teren arabil, a pronunţat Sentinţa civilă nr. 362 din 30 iunie 2006, fără să manifeste rol activ în administrarea probelor, deşi a făcut dovada că este unicul moştenitor al terenului care a fost cumpărat de bunica sa şi pe care l-a deţinut şi stăpânit până în anul 1968 şi în mod fals a reţinut că există autoritate de lucru judecat pentru punerea în posesie pe suprafaţa de 6.000 mp teren arabil înscris în titlul de proprietate din 26 aprilie 1993.

Prin Rezoluţia nr. 753/P/2008 din 5 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, s-a dispus în temeiul art. 228 alin. (4) şi art. 10 lit. a) şi b) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale faţă de numitul A.C.I. - judecător la Judecătoria Pătârlagele pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală şi art. 215 alin. (1), art. 289 şi art. 291 C. pen., deoarece faptele nu există şi acţiunea penală nu mai poate fi pusă în mişcare.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, prin Rezoluţia nr. 241/II/2/2009 din 27 februarie 2009, a respins, ca neîntemeiată plângerea formulată de numitul F.C.I. împotriva soluţiei dispusă de procuror prin rezoluţia din 6 februarie 2009 în Dosarul nr. 753/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Prin aceeaşi rezoluţie s-a respins ca rămasă fără obiect plângerea formulată de petiţionar împotriva soluţiei dispusă de procuror prin rezoluţia din 5 februarie 2009 în Dosarul nr. 753/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

S-a mai reţinut de instanţa de fond că procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a comunicat petiţionarului Rezoluţia nr. 241/II/2/2009 din 27 februarie 2009 la data de 4 martie 2009, iar acesta a formulat plângere intitulată „contestaţie”, la data de 2 aprilie 2009, cu mult peste termenul de 20 de zile prevăzut de legiuitor.

Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs petiţionarul arătând în scris că judecătorul A.C.I. a comis unele erori judiciare în mod voit cu ocazia soluţionării Dosarelor sale nr. 236/2006 şi nr. 506/2006, reiterând argumentele arătate în plângerea iniţială adresată parchetului, cu privire la titlurile de proprietate asupra terenurilor ce au făcut obiectul dosarelor indicate.

A mai arătat că Sentinţa penală nr. 90 din 25 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti este ilegală şi netemeinică întrucât nu s-au efectuat verificări la Judecătoria Pătârlagele, apreciind hotărârea lovită de nulitate absolută.

Recursul este nefondat.

Analizând hotărârea atacată, Curtea apreciază că instanţa de fond a analizat în mod riguros plângerea, iar prin coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, se constată că soluţia pronunţată este legală şi temeinică.

În acest sens, în mod corect instanţa de fond a respins, ca tardiv formulată plângerea petiţionarului F.C.I. împotriva Rezoluţiilor nr. 753/P/2008 din 05 februarie 2009, respectiv 06 februarie 2009 şi nr. 241/II/2/2009 din 27 februarie 2009, adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în Dosarul nr. 753/P/2008 câtă vreme această din urmă rezoluţie, i-a fost comunicată la data de 4 martie 2009, iar petentul a formulat plângere, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., la data de 2 aprilie 2009, cu mult peste termenul de 20 de zile prevăzut de legiuitor.

Dată fiind împrejurarea că excepţia primează întotdeauna în soluţionarea cauzei, instanţa de fond, în mod evident, nu a mai avut niciun motiv pentru a antama fondul cauzei.

În această ordine de idei, Curtea constată că motivele invocate de petiţionar în recurs sunt aceleaşi cu cele indicate în plângerea iniţială adresată parchetului, vizând fondul cauzei, dar fără ca recurentul să aducă altele noi pe baza cărora să poată fi luată în discuţie netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei pronunţate.

Faţă de cele arătate, cum din examinarea în ansamblu, a hotărârii recurate, nu se constată ca aceasta să fie supusă vreunui motiv de casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul F.C.I. împotriva Sentinţei penale nr. 90 din 25 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3454/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs