ICCJ. Decizia nr. 3715/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3715/2009

Dosar nr. 1291/43/2009

Şedinţa publică din 10 noiembrie 2009

Asupra plângerii de faţă:

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Sentinţa penală nr. 25 din 25 mai 2009, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenţii M.J. şi M.V., împotriva rezoluţiei din 3 noiembrie 2008 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş în Dosarul nr. 118/P/2008.

Ia obligat pe petenţi la câte 100 RON cheltuieli de judecată statului.

Pentru a hotărî astfel s-au reţinut următoarele:

Soţii M.J. şi M.V. au formulat plângere penală prin care au cerut tragerea la răspundere penală a făptuitorului R.S. - executor judecătoresc în cadrul Biroului Executorului Judecătoresc - R.S. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi luare de mită, fapte prevăzute de art. 246 şi 254 C. pen.

Audiat de procuror, petentul M.J. a susţinut că apreciază ca fiind infracţională activitatea desfăşurată de făptuitor în Dosarul execuţional nr.184/E/2002 şi că prin vânzarea imobilului urmărit, prin licitaţie publică, ar fi comis şi infracţiunea de luare de mită, privind suma de 9.000.000 (Rol) de la M.C. şi M.V. în scopul ca cei doi să dobândească imobilul la un preţ mult scăzut faţă de preţul real.

Din actele premergătoare efectuate, procurorul a constatat că o plângere penală având acelaşi obiect, privind aceleaşi fapte, a mai fost formulată de petenţi împotriva executorului judecătoresc soluţionată prin rezoluţia de neînceperea urmăririi penale în Dosarul nr.179/P/2007 la 5 mai 2008. Prin rezoluţia din acea dată s-a dispus neînceperea urmăririi penală faţă de executorul judecătoresc R.S. pentru comiterea infracţiunile prevăzute de art. 246 şi 254 C. pen. şi de neînceperea urmăririi penale faţă de soţii M.C. şi M.V. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 255 C. proc. pen.

S-a reţinut în rezoluţie că în ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. proc. pen. sunt incidente prevederile art. 10 lit. f) C. proc. pen. întrucât anterior a fost dispusă printr-o altă rezoluţie soluţia de neîncepere a urmăririi penală pentru aceleaşi fapte verificate în cadrul procedurii prevăzute de art. 278 C. proc. civ. iar în privinţa infracţiunii de luare şi dare de mită sunt incidente prevederile art. 10 lit. j) C. proc. pen., întrucât există autoritate de lucru judecat.

Împotriva rezoluţiei 179/P/2007 din 5 mai 2007 persoana vătămată a formulat plângere, respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia 159/VIII/2/2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş cu menţiunea că nu s-a formulat plângere în condiţiile art. 2781 C. proc. pen. la instanţa de judecată.

Aşa fiind, în temeiul art. 228 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. f) s-a dispus neînceperea urmăririi penală faţă de R.S. - executor judecătoresc pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi 254 C. proc. pen. şi neînceperea urmăririi penală faţă de M.C. şi M.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 255 C. proc. pen.

Plângerea formulată de petent conform art. 275 - 278 C. proc. pen. la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a fost respinsă prin rezoluţia nr. 43/II/2/2009 din 6 martie 2009.

Împotriva rezoluţiei au formulat plângere la 16 martie 2009 petenţii care au reluat învinuirile aduse executorului judecătoresc prin plângerile penale la care s-a făcut referire.

Judecătorul de la Curtea de apel Târgu Mureş procedând în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen. a constatat că soluţia de neînceperea urmăririi penale este legală şi temeinică. S-a motivat că în mod corect s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. f) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penală deoarece pe de o parte soluţiile de neînceperea urmăririi penale nu au fost infirmate nici pe cale ierarhică şi nici de către instanţa de judecată, iar, pe de altă parte, în susţinerea plângerii adresată conform art. 2781 C. proc. pen., în cauză, nu au fost depuse înscrisurile noi, audierea acestor persoane neimpunându-se deoarece au fost audiate anterior de procuror.

Nemulţumiţi de această soluţie, petenţii au atacat-o cu recurs. Prin apărător ales au criticat sentinţa ca fiind nelegală şi netemeinică, deoarece în mod greşit instanţa s-a rezumat la a reţine că există autoritate de lucru judecat. Au cerut casarea sentinţei desfiinţarea rezoluţiilor şi trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetărilor şi începerii urmăririi penale.

Recursul este nefondat.

Din cuprinsul actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că judecătorul învestit cu soluţionarea plângerii formulată conform art. 2781 C. proc. pen. a procedat conform dispoziţiilor art. 2781 alin. (7) C. proc. pen. şi a verificat soluţia de neurmărire pe baza lucrărilor şi a materialului probator.

Constatând că prin rezoluţia nr.179/P/2007 s-a dispus neurmărirea penale faţă de faptul că această soluţie a fost verificată de către procurorul ierarhic superior fiind respinsă a motivat că justificat s-a reţinut de procuror incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. f) C. proc. pen., deoarece soluţiile anterioare nu au fost infirmate nici pe cale ierarhică şi nici de către instanţa de judecată.

Aşa fiind, Înalta Curte urmează ca în conformitate cu art. 38515 art. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul declarat de petenţii M.J. şi M.V. şi să-i oblige la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarii M.J. şi M.V. împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 25 mai 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenţii petiţionari la plata sumei de câte 50 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 10 noiembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3715/2009. Penal