ICCJ. Decizia nr. 3727/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3727/2009
Dosar nr. 3753/104/2007
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 48 din 22 aprilie 2008, Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. h) şi art. 176 alin. (1) lit. a) şi d) C. pen. a condamnat inculpatul I.G., fiul lui V. şi S., la pedeapsa de 25 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.
Conform art. 65 C. pen., coroborat cu art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) şi art. 176 alin. (1) C. pen. şi art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 9 ani.
În baza art. 197 alin. (1) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la 9 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 6 ani.
În baza art. 211 alin. (1) C. pen. inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare.
S-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 25 ani închisoare şi 9 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a luat act că partea vătămată M.M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat, potrivit art. 14, art. 17 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen., combinat cu art. 998 - 999 C. civ., art. 94 alin. (3) C. fam., la plata unei prestaţii periodice în favoarea minorilor M.I.F. în vârstă de 6 ani şi M.F.I. în vârstă de 4 ani, în cuantum de 85 lei lunar pentru fiecare dintre aceştia, începând cu mai 2008 şi până la majoratul minorilor şi a sumei de 3060 lei cu acelaşi titlu, suma globală aferentă perioadei 22 octombrie 2006 - aprilie 2008, precum şi la plata sumei de câte 100.000 lei reprezentând daune morale pentru fiecare dintre cei doi minori.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 425 lei reprezentând suma de bani dobândită prin săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt.
În data de 23 octombrie 2006, Parchetul Tribunalului Olt a fost sesizat de poliţia din judeţul Olt despre faptul că în ziua de 23 octombrie 2006, în pădurea P. de pe raza comunei Ghimpeţeni, jud. Olt a fost găsit cadavrul victimei C.D. din com. Crîmpoaia, jud. Olt, în vârstă de 24 ani legată de mâini şi gât cu o sârmă, în gură avea un căluş iar trupul acesteia era dezgolit până la mijloc. Toate acestea împrejurări au îndreptăţit organul de anchetă să considere că C.D. a fost victima unui viol şi pentru a nu fi descoperit autorul acestei fapte, a ucis victima.
În cursul cercetărilor, s-a stabilit că pădurea P. este situată pe raza comunei Nicolae Titulescu, jud. Olt şi pe raza comunei Crîmpoaia, jud. Olt, accesul făcându-se de pe drumul comunal Ghimpeţeni - Crîmpoaia.
Pădurea este străbătută de un drum forestier de la sud la nord care permite deplasarea cetăţenilor între cele două localităţi.
Parcurgând o distanţă de circa 70 m dinspre Ghimpeţeni jud. Olt pe drumul forestier şi apoi parcurgând o distanţă de aproximativ 30 metri în interiorul pădurii, au fost găsite mai multe obiecte de îmbrăcăminte între ele existând o distanţă de câţiva metri.
Cercetările efectuate au mai stabilit că în pădure s-au găsit un cordon de material textil de culoare albastră în lungime de 20 cm, având urme de rupere la ambele capete, iar la o distanţă de circa 1 m a fost găsită o pereche de pantaloni de trening de culoare roşie cu dungi albastre pe lateral, care au fost întorşi pe dosul acestora.
S-au mai descoperit în partea de nord a pădurii, pe vegetaţia de pe sol, urme de târâre pe o distanţă de 16,5 m loc unde a fost găsit cadavrul victimei C.D. , orientat cu faţa în sus, cu capul spre vest, picioarele depărtate şi mâinile sub trunchi. Cadavrul era dezbrăcat până la nivelul pieptului fără ca el să poarte obiecte de îmbrăcăminte la nivelul membrelor inferioare. În picioare victima avea ciorapi de culoare neagră, iar la nivelul bustului victima purta un sutien de culoare albă, tricou roşu, bluză de pijama de culoare portocalie cu motive florale, tricou galben cu dantelă în partea superioară, bluză PNA cu dungi albe şi pulover de culoare roşie.
Cadavrul prezenta mai multe leziuni la nivelul capului, feţei, urechilor şi nasului, iar în gură avea un material textil de culoare albastră în lungime de 40 cm folosit ca şi căluş având nodul lateral dreapta la nivelul feţei, orientat spre zona occipital superioară. Limba era scoasă din cavitatea bucală, materialul textil fiind deasupra acesteia.
În continuare la nivelul gâtului cadavrului a fost găsit un laţ din material textil de culoare albastră, cu nodul în zona occipitală iar după înlăturarea acestora, s-a observat şanţul de ştrangulare atipic, zona pigmentată având 1 şi 1,5 cm. La aproximativ 2 cm de trunchi, tot la nivelul gâtului s-a găsit un laţ de sârmă de 0,3 cm înfăşurat de două ori în jurul gâtului şi răsucit la spate pe o porţiune de 7 cm, sârmă care se continua la unul din capete cu aproximativ 2 metri. După înlăturarea acesteia, s-a observat şanţul de ştrangulare atipic, având o zonă pigmentată de aproximativ 1 cm şi adâncime de 0,3 cm. Membrele au fost legate la spate la nivelul încheieturii palmelor cu un cordon textil care au produs echimoze, echimoze aflându-se şi la nivelul membrelor inferioare.
Aspectele descrise dovedesc că autorul abominabilei fapte mai înainte de a ucide victima a chinuit-o timp îndelungat, dovedind cruzime în tot ce a întreprins până la decesul ei.
La o distanţă de 6o cm de corpul victimei s-a găsit un copac care prezenta la o înălţime de 80 cm un ciot pe care a fost găsită agăţată o bucată de material textil de culoare albastră în lungime de 15 cm, ceea ce demonstrează că autorul faptei a încercat să o spânzure atunci când victima era în viaţă, iar la 20 cm de bucata de material textil spre vârful copacului a fost descoperit şi ridicat un fir de păr în lungime de 30 cm ce provenea de la victimă.
La baza copacului s-au găsit urme de sânge, iar în jurul abdomenului, pe sol, a fost găsită o pereche de pantaloni de pânză portocalie cu alb, o pereche de chiloţi, iar între chiloţi şi pantaloni un papuc de plastic de culoare roşie.
Toate aspectele constatate la faţa locului au condus la concluzia că victima C.D. deplasându-se prin pădurea P. a fost surprinsă de autorul crimei şi cu toată rezistenţa opusă de aceasta, inculpatul pentru a-şi satisface plăcerile sexuale, mai întâi a chinuit victima legând-o cu o sârmă în jurul gâtului şi în continuare mâinile, apoi a încercat să o spânzure agăţând şnurul cu care era legată într-un ciot al unui copac şi pentru că nu a reuşit şi probabil pentru că victima ţipa, i-a trecut un căluş prin gură, aceasta fiind supusă unor chinuri groaznice până la deces.
Autopsia cadavrului a concluzionat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice acute prin strangulare.
Cercetarea efectuată la faţa locului şi concluziile medico-legale provizorii formulate cu prilejul autopsiei au format convingerea organului de anchetă că autorul sau autorii sunt persoane obsedate sexual.
În cauză s-au formulat mai multe versiuni, printre care numărându-se şi aceea că victima a plecat de acasă din com. Crîmpoaia jud. Olt cu intenţia de a merge la domiciliul părinţilor situat în com. Ghimpeţeni, jud. Olt şi trecând prin pădurea P. s-a întâlnit întâmplător cu un bărbat care i-a solicitat să întreţină raporturi sexuale cu el şi pentru că l-a refuzat a agresat-o, târând-o în pădure şi apoi supunând-o unor chinuri a ucis victima prin cruzimi.
Pentru verificarea acestei versiuni s-a format un cerc amplu de suspecţi care a cuprins toate persoanele cu manifestări violente, persoane bolnave psihic ce au fost descoperite practicând perversiuni sexuale sau care anterior s-au manifestat violent faţă de persoane de sex feminin în vederea întreţinerii unor raporturi sexuale.
În cercul de bănuiţi a fost introdus şi verificat şi inculpatul I.G. din comuna Nicolae Titulescu jud. Olt, care anterior a fost bănuit că a dat foc la o şură de paie a unor vecini cu care se află în conflict, era necăsătorit, iar după comiterea faptei, deşi nu muncise niciodată nici în familie, nici ocazional la cetăţenii din comună, brusc s-a angajat la o firmă de construcţii din Teleorman, iar ulterior a cerut patronului firmei să-l detaşeze pe şantiere din judeţul Brăila sau Satu-Mare. Verificările şi investigaţiile făcute de poliţie au descoperit că inculpatul I.G. în perioada aprilie 2007 - septembrie 2007 se afla pe un şantier din jud. Brăila.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică efectuat de Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. nr. 77208 din 25 septembrie 2007 a confirmat că profilul genetic al probei biologice de referinţă recoltată de la I.G. corespunde cu profilul genetic al micro urmelor de celule epiteliale remanate de pe lanţul material textil care a imobilizat mâinile victimei şi din cavitatea uterină a acesteia (f. 48-78 dosar urmărire penală); în consecinţă, la aproximativ 1 an de la comiterea crimei a fost descoperit ca autor al omorului comis asupra victimei C.D. - inculpatul I.G. care a comis faptele ce i se reţin în sarcină, în următoarele împrejurări:
În dimineaţa zilei de 23 octombrie 2006, cetăţenii comunelor Crîmpoaia, Ghimpeţeni şi Nicolae Titulescu au fost şocaţi de moartea victimei, cunoscută ca o persoană liniştită, mamă a doi copii minori, al cărei cadavru a fost găsit în pădurea P., situată pe raza celor trei localităţi şi pe care rudele victimei o dăduseră dispărută cu o zi înainte.
În ziua de 22 octombrie 2006, victima plecase de acasă să-şi viziteze părinţii în com. Ghimpeţeni, apoi urma să ajute familia C.A. la fabricarea de ţuică cu cazanul.
La plecarea din domiciliu victima a luat suma de 4.250.000 lei, pe care îi primise de la concubinul său M.I. pentru a-i da lui C.A. din com. Ghimpeţeni pentru a cumpăra lemne de foc.
Victima s-a deplasat pe drumul comunal 103 aproximativ 2 km, după care a pătruns pe un drum forestier ce străbate pădurea P. şi care permite accesul pe drumul judeţean Nicolae Titulescu - Ghimpeţeni jud. Olt. Drumul forestier ce străbate comuna are o lungime de aproximativ 500 m.
La data susmenţionată de la domiciliul său, în jurul prânzului a plecat şi I.G. însoţit de sora sa I.E. cu intenţia de a se deplasa în pădurea P. pentru a aduna vreascuri ce urma să le folosească în gospodăria personală.
De menţionat că I.G., deşi avea vârsta de 38 de ani nu fusese căsătorit şi nici nu întreţinuse relaţii sexuale cu vreo persoană. I.G. locuia cu sora sa I.E., care de asemenea nu era căsătorită, nu avea serviciu şi trăia din veniturile realizate de sora sa încadrată în muncă la o societate ce confecţiona textile.
Pentru a aduce lemne, cei doi au luat asupra lor un sac de rafie I.E., iar I.G. a luat o sârmă şi un cordon din material textil de culoare albastră pentru a le folosi la legatul lemnelor şi pentru a le putea transporta mai uşor. Ajungând la marginea pădurii, cei doi au hotărât să se despartă, astfel că I.E. s-a deplasat prin pădure dar pe margine, iar I.G. s-a deplasat în mijlocul pădurii până la drumul forestier ce traversează pădurea şi care face legătura între localităţile Crîmpoaia şi Nicolae Titulescu.
Pe acelaşi tronson al drumului forestier, victima s-a întâlnit cu inculpatul care probabil i-a propus să întreţină relaţii sexuale cu acesta şi întrucât victima a refuzat, inculpatul a prins-o de păr, aşa încât, în urma violenţelor exercitate asupra ei, clema de plastic din păr i-a căzut în apropierea drumului forestier, fiind găsită cu ocazia cercetării locului faptei. Apoi inculpatul a doborât victima pe sol, după care a târât-o în interiorul pădurii circa 20 m, loc în care a dezbrăcat-o cu forţa, aruncându-i obiectele de îmbrăcăminte prin pădure, la o distanţă mică de locul în care a fost găsită.
Pentru că victima ţipa, i-a pus un căluş făcut dintr-un cordon albastru din material pe care-l avea asupra sa, i l-a introdus după ce i-a tras limba cu forţa. Apoi inculpatul cu sârma pe care o luase de la domiciliul său a legat victima de gât de două ori, făcându-i nod la spate, după care a legat-o cu altă bucată de material textil de aceiaşi culoare, de mâini.
Tot la mâini victima a fost legată cu o sârmă al cărei nod i-l făcuse la gât pentru a o pune în imposibilitate de a se opune pornirilor sale animalice.
Inculpatul a procedat în acest mod întrucât dacă victima şi-ar fi mişcat mâinile sau gâtul, aceasta se strangula automat,
Cu toate măsurile luate de inculpat, victima a încercat să se opună astfel că el a ridicat-o de la sol şi a încercat să o spânzure de ciotul unui copac, agăţând-o în acel ciot cu sârma şi bucata de material plastic cu care o legase. Întrucât acest ciot s-a rupt la fel şi materialul textil, inculpatul a aşezat-o din nou pe sol unde a întreţinut, fără consimţământul victimei raporturi sexuale cu aceasta.
Inculpatul a întreţinut un raport sexual normal cu victima dar şi unul anal pentru că ulterior, aşa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală la examenul secreţiei anale a victimei s-au pus în evidenţă rare capete de spermatozoizi.
De menţionat că, inculpatul a sustras victimei, prin violenţă, suma de 4.250.000 lei pe care aceasta o avea asupra sa în vederea cumpărării lemnelor pentru foc.
Examinarea cadavrului a pus în evidenţă 44 leziuni produse victimei de inculpat care a exercitat asupra ei numeroase violenţe, lovind-o peste tot corpul, iar când victima era în agonie a întreţinut raporturi sexuale cu aceasta. Leziunile traumatice au condus la decesul victimei, situaţie în care inculpatul a părăsit nu numai locul faptei, dar şi localitatea angajându-se ca muncitor pe şantiere de construcţii.
Sesizând dispariţia victimei, rudele au anunţat poliţia şi împreună au pornit în căutarea victimei, descoperindu-i cadavrul în pădurea P.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care prin motivele scrise, cât şi oral, a susţinut că este nevinovat, solicitând achitarea.
Prin Decizia penală nr. 153 din 3 iulie 2009, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
În motivarea soluţiei, s-a arătat că prima instanţă a făcut o apreciere corespunzătoare a probatoriului administrat în cauză referitor la infracţiunile deduse judecăţii, aprecierea fiind realizată în conformitate cu principiile instituite în această materie prin dispoziţiile art. 1-4 C. proc. pen., art. 52 C. proc. pen. şi art. 62-681 C. proc. pen.
În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul.
În esenţă, fără a invoca vreun caz de casare, inculpatul prin apărător a susţinut prin motivele scrise, cât şi oral, că în cauză nu s-a dovedit de către acuzare că inculpatul este autorul crimei şi al faptelor deduse judecăţii; în acest sens, s-a arătat că inculpatul nu a recunoscut aceste activităţi infracţionale, că nu există martori care să fi observat nemijlocit faptele sau să fi auzit victima ţipând şi că în fine, nu i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic iar buletinul de analiză (f. 41-45 dosar urmărire penală) concluzionează că le examenul secreţiei vaginale nu s-au constatat spermatozoizi.
În principal s-a solicitat pentru motivele arătate achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. combinat cu art. 10 pct. 4 lit. a) C. proc. pen.; în subsidiar, casarea cu trimitere a cauzei la prima instanţă pentru că nu i s-au recoltat probe biologice şi, în consecinţă, să se refacă expertizele.
Examinând hotărârile atacate - în raport de criticile formulate de inculpat, de cazurile de casare înscrise în art. 3859 alin. (1) pct. 10 şi 18 C. proc. pen., cât şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată pentru cele ce urmează - că recursul este nefondat.
Pornind de la principiul legalităţii şi oficialităţii procesului penal, înscris în art. 2 C. proc. pen., potrivit căruia procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii, potrivit legi şi că în temeiul art. 63 alin. (2) C. proc. pen. probele nu au o valoare mai dinainte stabilită se poate reafirma un fapt bine cunoscut şi reglementat de norma procesual penală (art. 62 C. proc. pen.) că mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului, legea nefăcând deosebiri în ce priveşte forţa lor probantă. Aceasta înseamnă că probele administrate în cursul urmăririi penale nu pot servi doar la sesizarea instanţei, ci sunt necesare în toate fazele procesului pentru a satisface principiul aflării adevărului care impune instanţei de judecată să dea valoare tuturor probelor administrate legal şi care exprimă adevărul.
Desigur, aceste considerente au fost prezentate pentru a reaminti inculpatului şi apărării sale că, principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanţelor libertatea să aprecieze concludenţa tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, aşa cum corect au procedat - în speţă - instanţele pentru stabilirea adevărului în cauză.
În sensul acestor considerente, atât inculpatul cât şi apărătorul său ales ignoră voit sau nu, toate probele ce s-au efectuat în faza urmăririi penale, la foarte scurt timp de la producerea şi constatarea decesului victimei, referindu-se, în mod repetat, la declaraţiile de nerecunoaştere ale inculpatului date în instanţe, sau la acele declaraţii prin care contestă un fapt evident, respectiv acela al recoltării probelor biologice.
Şi discutând în treacăt despre conduita procesuală de recunoaştere a inculpatului din faza de urmărire penală, aceasta este calificată ca fiind forţată, efectuată sub presiunea organului de urmărire penală.
Prezentând această versiune în raport de conduita sa procesuală, inculpatul ignoră că toate aceste probe s-au realizat public, în prezenţa mai multor martori asistenţi şi a apărătorului ales; pe de altă parte, recurentul inculpat nu a prezentat în ce a constat presiunile exercitate asupra sa, sau modul în care acestea s-au desfăşurat.
În lipsa acestor menţiuni, sau a unor acte de constatare a unor leziuni, trebuie precizat că prin procesul verbal din 2 octombrie 2007 (f. 86 dosar urmărire penală), de reconstituire a traseului parcurs de inculpat, de fixare a locului faptei şi de felul în care s-au desfăşurat activităţile infracţionale, probă realizată în prezenţa a patru martori şi a organelor de urmărire penală, s-a consemnat poziţia procesuală a inculpatului care a indicat locul în care s-a întâlnit cu victima şi unde au discutat câteva minute.
Recurentul inculpat a recunoscut că i-a propus victimei să întreţină relaţii sexuale, propunere refuzată de victimă care a fugit, dar a fost prinsă de inculpat după vreo 22 m, când a fost doborâtă la pământ, legată de mâini şi de gât, dezbrăcată, târâtă pe sol şi obligată să întreţină raport sexual. Şi întrucât victima ţipa, inculpatul i-a pus în gură un căluş din material textil, apoi a strâns-o cu sârma de mâini şi gât până a decedat.
Reconstituirea a fost filmată şi fotografiată, iar procesul verbal întocmit cu această ocazie a fost semnat, fără obiecţiuni, de martori şi de inculpat.
Şi prin declaraţia de la fila 100 dosar urmărire penală, dată în prezenţa apărătorului N.C., inculpatul a descris condiţiile în care a ajuns în pădure, locul de unde a ridicat sârma, precum şi împrejurările în care a violat şi omorât victima.
Totodată acesta recunoaşte că i s-au recoltat probele biologice în vederea stabilirii ADN-ului, solicitând şi efectuarea unei expertize psihiatrice.
Şi în pofida acestor probe şi recunoaşteri, prin declaraţia din 22 noiembrie 2007, inculpatul contestă rezultatele expertizelor psihiatrice şi biocriminalistice, după cum şi recoltarea probelor biologice şi a modului în care s-a realizat reconstituirea.
Şi de la acest moment procesual, când inculpatului i s-a schimbat apărătorul, fiind asistat de avocat E.P., recurentul inculpat a negat orice participare la comiterea infracţiunilor, deşi, în continuare, probele administrate îl incriminau, fără echivoc.
În şirul probelor care atestă vinovăţia inculpatului poate fi enumerată şi declaraţia martorei I.E. (f. 116 dosar urmărire penală) care a indicat aceleaşi împrejurări în legătură cu deplasarea în pădure în ziua de 22 octombrie 2006, arătând însă, că la un moment dat cei doi s-au despărţit în pădure. Martora a mai precizat că inculpatul a recunoscut în faţa sa comiterea faptelor pentru care este trimis în judecată şi odată cu revenirea inculpatului asupra declaraţiilor de recunoaştere, revine şi martora care ulterior nu recunoaşte conţinutul declaraţiei, nu recunoaşte că a dat declaraţie, după cum nici propria semnătură.
Aceste reveniri sunt irelevante din punct de vedere juridic, pe de o parte pentru că nu conţin motivaţii plauzibile şi justificative, iar pe de altă parte, pentru că rămân singulare în contextul probator care-l încriminează pe inculpat.
Vorbind despre acest material probator se impun a fi amintiţi martorii P.M. (f. 42 dosar instanţa de fond), D.D.C. (f. 64 dosar urmărire penală), M.R. (f. 63 dosar instanţa de fond) şi L.P. (f. 65 dosar instanţa de fond) martori care au participat la reconstituire şi care au afirmat că organele de urmărire penală nu au exercitat violenţe sau presiuni asupra inculpatului, acesta arătând şi descriind modul în care a comis infracţiunile, fără a fi constrâns psihic sau fizic, fără a i se sugera răspunsurile.
Şi în fine, aceste ultime susţineri ale inculpatului sunt infirmate, fără echivoc, de probele ştiinţifice efectuate în cauză şi care-l indică drept autor atât al violului comis asupra victimei, cât şi al omorului.
Astfel, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică efectuat la Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P. din 25 septembrie 2007 a confirmat că, profilul genetic al probei biologice de referinţă recoltată de la I.G. corespunde cu profilul genetic al microurmelor de celule epiteliale remanate de pe laţul material textil care a imobilizat mâinile victimei şi din cavitatea uterină a acesteia (f. 48-73 dosar urmărire penală).
Ansamblul probelor administrate, prezentate şi discutate în cauză confirmă că inculpatul este autorul faptelor deduse judecăţii şi chiar dacă acesta prezintă o tulburare de personalitate de tip impulsiv, păstrează capacitatea psihică de apreciere a faptelor, aşa cum concluzionează raportul de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 78 dosar urmărire penală).
Şi în acest context, declaraţiile inculpatului de revenire asupra recunoaşterilor iniţiale rămân nerelevante şi neconvingătoare atâta timp cât nici una din restul probelor nu le poate confirma.
În fine, instanţele au apreciat concludenţa fiecărei probe, indiferent de faza procesuală în care a fost obţinută, dând astfel valoare doar acelor probe care coroborate cu altele exprimă adevărul, încât soluţia de condamnare în cauză nu este consecinţa unei grave erori de fapt, aşa cum s-a susţinut, ci rezultatul respectării unor principii procesual penale, cum ar fi al liberei aprecieri a probelor înscris în art. 63 alin. (2) C. proc. pen. şi aflării adevărului, prevăzut de art. 3 C. proc. pen.
Pentru toate aceste considerente nu se mai impune nici administrarea altor probe, care de altfel, nici nu au fost indicate de inculpat şi nici nu se constată motive de casare sub aspectele invocate sau sub alte aspecte, aşa încât, se apreciază neîntemeiate criticile formulate şi în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În conformitate cu art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va computa din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.G. împotriva Deciziei penale nr. 153 din 3 iulie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 2 octombrie 2007 la 11 noiembrie 2009.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3697/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3739/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
