ICCJ. Decizia nr. 3880/2009. Penal. Propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3880/2009
Dosar nr. 1983/33/2009
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă:
Prin Încheierea de şedinţă nr. 2/2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în data de 11 noiembrie 2009 s-au dispus următoarele:
În baza art. 1491 alin. (9) C. proc. pen. a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, privind pe inculpatul M.M.D. şi în consecinţă:
În temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 143 C. proc. pen. a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.M.D., fiul lui M. şi D., născut în Câmpia Turzii, jud. Cluj, cetăţean român, domiciliat în Cluj-Napoca, str. T.V., jud. Cluj, studii superioare, avocat în cadrul B. Cluj, pe o durată de 29 zile, cu începere de la de la 11 noiembrie 2009 şi până la 9 decembrie 2009.
A dispus emiterea mandatului de arestare preventivă conform celor de mai sus.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a reţinut următoarea situaţie:
Prin propunerea înaintată în prezenta cauză de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul M.M.D., fiul lui M. şi D., născut în Câmpia Turzii, jud. Cluj, cetăţean român, domiciliat în Cluj-Napoca, str. T.V., jud. Cluj, studii superioare, avocat în cadrul B. Cluj pe o durată de 29 de zile începând cu data de 11 noiembrie 2009 şi până la data de 9 decembrie 2009, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În motivarea propunerii s-a arătat că, prin rezoluţia din data de 10 noiembrie 2009 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul M.M.D. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif., reţinându-se în esenţă că în data de 5 noiembrie 2009 a pretins iar în data de 10 noiembrie 2009 a primit de la denunţătorul C.D., administrator ai SC D.P. SRL Turda suma de 1.000 de euro în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de lichidator judiciar, respectiv pentru a întocmi raportul final în procedura lichidării şi pentru a nu proceda la executarea silită a averii debitoarei.
Prin ordonanţa procurorului din data de 11 noiembrie 2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, învinuitul M.M.D. dobândind calitatea de inculpat.
Împotriva acestei soluţii, inculpatul M.M.D. a formulat recurs, solicitând instanţei de recurs, respectiv Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, casarea Încheierii nr. 2 din 11 noiembrie 2009, revocarea mandatului de arestare emis la data de 11 noiembrie 2009.
În susţinerea motivelor de recurs se arată că măsura arestării preventive s-a luat în baza unor mijloace de probă nule, deoarece înregistrările ambientale au fost efectuate la datele de 9 şi 10 noiembrie 2009, anterior începerii urmăririi penale în cauză.
Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, neexistând latura obiectivă şi subiectivă a acestei infracţiuni, nefiind îndeplinite nici condiţiile referitoare la calitatea subiectului activ - calitate de funcţionar.
Mai mult, se arată că s-a solicitat să se ia măsura prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva asociatului C.D., măsură ce se contrazice cu aşa-zisa pretindere de bani făcută de inculpat.
Se mai arată în motivele de recurs formulate de inculpat că măsura arestării preventive este nelegală şi netemeinică şi sub raportul circumstanţelor personale ale inculpatului, fiind avocat în B. Cluj, lichidator judiciar, tată a două fetiţe minore, rezultând astfel că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
Prin rezoluţia din data de 10 noiembrie 2009 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul M.M.D. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 modif., reţinându-se în esenţă că în data de 5 noiembrie 2009 a pretins iar în data de 10 noiembrie 2009 a primit de la denunţătorul C.D., administrator al SC D.P. SRL Turda suma de 1.000 de euro în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de lichidator judiciar, respectiv pentru a întocmi raportul final în procedura lichidării şi pentru a nu proceda la executarea silită a averii debitoarei.
Prin ordonanţa procurorului din data de 11 noiembrie 2009, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, învinuitul M.M.D. dobândind calitatea de inculpat.
Inculpatul M.M.D. are calitatea de avocat în cadrul B. Cluj, iar începând din data de 4 decembrie 2006 este practician în insolvenţă, membru al U.N.P.I.R., fiind înscris în Tabloul Uniunii. Începând din data de 1 ianuarie 2007 inculpatul a activat ca practician în insolvenţă prin cabinetul individual M.M.D.. În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 86/2006 modif. privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, procedurile de insolvenţă, procedurile de lichidare şi procedurile de prevenire a insolvenţei sunt conduse de practicieni în insolvenţă. Art. 3 defineşte lichidatorul ca fiind practicianul în insolvenţă autorizat în condiţiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii de faliment, generală ori simplificată şi să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de instanţa judecătorească, definiţie reluată prin disp. art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Conform evidenţelor electronice publicate pe site-ul Buletinului Insolvenţei, SC D.P. SRL Turda, administrată de către denunţătorul C.D., se află în procedura simplificată de insolvenţă, deschisă prin Sentinţa 1629 din 28 aprilie 2009 pronunţată de către Tribunalul Comercial Cluj în Dosar 708/1285/2009. Lichidator judiciar pentru debitoare a fost desemnat inculpatul M.M.D., atribuţiile acestuia fiind cele prevăzute de lege în cuprinsul art. 25 din Legea nr. 85/2006, printre care examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenţei premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile art. 138, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta; conducerea activităţii debitorului; verificarea creanţelor; urmărirea şi încasarea creanţelor; vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile legii.
Referitor la calitatea de subiect activ este de reprodus că potrivit art. 147 alin. (2) C. pen. prin funcţionar se înţelege persoana menţionată în alin. (1) precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel aliniat. Ori numirea în calitate de lichidator, legală, pentru a se ocupa de lichidarea acelei societăţi, echivalează cu o însărcinare în serviciul unei persoane juridice. Calitatea de funcţionar nu este legată de existenţa unui raport de muncă şi nici de stabilirea unei retribuţii deoarece, aşa cum rezultă din art. 147 alin. (1) exercitarea atribuţiei de funcţionar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită. Ceea ce interesează este faptul că persoana în cauză îşi îndeplineşte în acea calitate obligaţiile asumate. Referirea la statutul avocatului, care nu poate fi considerat funcţionar, nu-şi găseşte locul în speţă. Avocatul care deţine şi funcţia de lichidator judiciar dobândeşte prin aceasta calitatea de funcţionar.
Pe parcursul procedurii de lichidare, în cursul lunii septembrie, în virtutea prevederilor legale, inculpatul a formulat cerere de angajare a răspunderii personale a numitului C.D., întemeiată pe dispoziţiile art. 138 lit. d) din Legea nr. 85, arătând că nu au fost prezentate documentele societăţii, administratorul nedând curs notificărilor transmise de către lichidator. După data de 15 septembrie 2009, termen la care a fost depusă cererea de angajare a răspunderii, denunţătorul C.D. a luat legătura cu lichidatorul, cu care a purtat mai multe discuţii, la data de 5 octombrie 2009 procedând la predarea documentelor contabile ale debitoarei. Ulterior acestui moment, între lichidator şi C.D. au avut loc mai multe întâlniri.
Astfel, potrivit declaraţiei date de către denunţător, confirmată şi de către inculpat, inclusiv în cadrul declaraţiei date în faţa judecătorului, în data de 5 noiembrie 2009 lichidatorul i-a comunicat că situaţia firmei este dificilă, că datoriile faţă de bugetul de stat sunt de circa 40.000 RON iar potrivit prevederilor legale, se va proceda la începerea executării silite, inclusiv asupra bunurilor personale ale administratorului firmei.
Totodată, lichidatorul a susţinut că în schimbul sumei de 1.000 de euro va întocmi actele specifice procedurii insolvenţei astfel încât să nu se treacă la executarea silită şi să se finalizeze lichidarea.
La data de 9 noiembrie 2009, după sesizarea prin denunţ a Serviciului Teritorial Cluj din Cadrul D.N.A., C.D. s-a întâlnit cu inculpatul M.M.D., ocazie cu care acesta din urmă a promis că, în schimbul sumei de 1.000 euro va finaliza procedura de lichidare fără a proceda la executarea silită a bunurilor debitoarei şi fără a se angaja răspunderea personală a administratorului societăţii. Această discuţie a fost interceptată şi înregistrată pe baza autorizaţiei provizorii emise de către procuror în condiţiile art. 912 alin. (2) C. proc. pen., prin ordonanţa nr. 100/P/09 noiembrie 2009. Ordonanţa provizorie a fost confirmată de către Curtea de Apel Cluj prin Încheierea penală nr. 49 din 10 noiembrie 2009
Întrucât termenul de judecată a fost stabilit pentru data de 10 noiembrie 2009, ora 10:00, lichidatorul judiciar a solicitat denunţătorului să se prezinte la cabinetul său, situat pe strada A.V.V. din Cluj-Napoca, în ziua termenului, la ora 9:00.
Activitatea de primire a banilor a avut loc în data de 10 noiembrie 2009, la cabinetul individual al lichidatorului, a fost înregistrată în baza autorizaţiei provizorii de interceptare şi înregistrare emisă de către procuror şi constatată în procedura infracţiunii flagrante, fiind încheiat proces-verbal corespunzător aflat la dosarul cauzei.
Cu prilejul audierilor sale, inculpatul M.M.D. nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii de corupţie reţinută în sarcina sa, motivându-şi conduita prin aceea că nu a apreciat serioasă oferta făcută. De asemenea, în ce priveşte primirea sumei de bani, acesta arată, oarecum pueril, că nu a refuzat şi nici nu a restituit-o denunţătorului întrucât, în fapt, suma de bani nu a fost primită fiind ";surprins de predarea efectivă a acelei sume şi consider că ulterior aceasta ar fi trecut în categoria plăţilor pe cere denunţătorul le avea de făcut";. Suma de 1.000 de euro a fost găsită pe birou la momentul constatării infracţiunii flagrante. În prealabil denunţătorul a întrebat ";unde să o pun"; iar inculpatul i-a spus ";pe birou";.
Probele administrate în cauză atestă cu certitudine că inculpatul a pretins suma de 1.000 de euro în data de 5 noiembrie 2009 după care, în data de 10 noiembrie 2009 a primit efectiv suma solicitată. Din procesul-verbal de redare a convorbirilor purtate în data de 9 noiembrie 2009 şi din cuprinsul înregistrărilor fixate pe suport optic anexat dosarului, rezultă că inculpatul M.M.D. îi prezintă denunţătorului etapele viitoare ale procedurii, dându-i asigurări că îl va ajuta în schimbul primirii banilor. De asemenea, cu prilejul remiterii sumei, s-a procedat la interceptarea şi înregistrarea discuţiilor ambientale, din procesul-verbal de redare certificat procedural, rezultând că inculpatul primeşte suma de bani. Este prezentat dialogul purtat între inculpat şi denunţător, sugestiv şi concludent în realizarea conţinutului infracţiunii de mită şi în modalitatea alternativă a primirii unei sume de bani: "; Deci nu mai am nici o problemă."; "; Nu, nu mai ai";, "; No, uită-te să fie în regulă"; "; Bun, îs."; "; Îţi las aici pă masă?"; ";Da";. Rezultă cu claritate că dialogul a continuat, inculpatul l-a însoţit pe denunţător până când acesta a părăsit cabinetul, suma de bani rămânând pe biroul său, unde a şi fost găsită în procedura de constatare a infracţiunii flagrante.
Nu se pun probleme efective de înlăturare a vreunor probe, acte procesuale întocmite, cadru legal. În acest sens a fost respectat, totul fiind circumscris pentru această dezbatere judiciară de conţinutul art. 681 C. proc. pen., respectiv indicii temeinice şi date din care rezultă presupunerea rezonabilă a săvârşirii faptei, ceea ce se realizează în cauză. Se întrunesc şi cerinţele de la art. 148 lit. f) C. proc. pen. întrucât inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă a închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Raportat la modul concret de comitere, condiţionarea îndeplinirii ori neîndeplinirii atribuţiilor ce decurg din Legea nr. 85/2006 de primirea unor sume de bani necuvenite conferă faptei de corupţie o gravitate deosebită şi probează periculozitatea socială. Minimalizarea faptei prin prisma sumei modice primite, de 1000 de euro, este o atitudine nepotrivită, trebuie a fi luată în considerare activitatea concretă în esenţa sa, dedarea la un act de corupţie, impactul unui astfel de act asupra societăţii, a celor care îşi desfăşoară întregul cadru social şi profesional fără pată, şi nu o raportare matematică, strictă, la un anumit cuantum.
Lichidatorul judiciar este dator să asigure efectuarea cu celeritate şi în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă este persoană juridică de utilitate publică astfel că serviciile membrilor săi sunt de asemenea de utilitate publică, cu atât mai mult cu cât ele se îndeplinesc în cadrul unor proceduri judiciare ce trebuie să ofere garanţii stricte de legalitate. Starea de insolvenţă afectează deopotrivă debitorul şi creditorii astfel că a pretinde sume de bani de la unul din participanţii la procedură este de natură a leza grav valori fundamentale ocrotite de lege. În speţă, principalul creditor este bugetul de stat ale cărui interese ar fi putut fi prejudiciate prin conduita inculpatului.
Pentru toate aceste considerente, urmează ca în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să se respingă ca nefondat, recursul formulat de inculpatul M.M.D. împotriva Încheierii nr. 2 din 11 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dos. nr. 1983/33.2009.
În baza art. 192 C. proc. pen., va obliga pe recurent la plata cheltuielilor de judecată către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M.D. împotriva Încheierii nr. 2 din 11 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. 1983/33/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul pentru avocatul din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1982/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 2008/2009. Penal → |
---|