ICCJ. Decizia nr. 655/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr.655/200.
Dosar nr. 1478/1/200.
Şedinţa publică din 30 martie 2009
Examinând plângerea de faţă, constată :
La data de 28 decembrie 2007, petiţionarul HG, domiciliat în Vaslui, judeţul Vaslui, a adresat o plângere Direcţiei Naţionale Anticorupţie solicitând să fie efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 192, art. 195 şi art. 268 C. pen. faţă de B.C. - procuror în cadrul Biroului Teritorial Vaslui al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, C.D., R.B., M.F. şi G.S. - lucrători de poliţie în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Vaslui.
Plângerea a fost trimisă spre soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi care, prin ordonanţa nr. 21/P/2008 din 29 februarie 2008, a declinat competenţa la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având în vedere dispoziţiile art. 29 pct. 1 lit. f) C. proc. pen.
Prin rezoluţia nr. 297/P/2008 din 9 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de B.C., C.D., R.B., M.F. şi G.S. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 249, art. 192, art. 195 şi art. 268 C. pen.
Procurorul a reţinut că prin plângerea formulată petiţionarul a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că, la data de 21 septembrie 2001, B.C., în calitate de procuror, a coordonat direct, iar ceilalţi în calitate de lucrători de poliţie au pătruns fără drept în sediul Companiei „M.T." editor al ziarului „Confruntarea" de unde au ridicat obiecte, tehnică de calcul şi înscrisuri, ulterior violând corespondenţa electronică, fără a avea mandat din partea judecătorului pentru a pătrunde în sistemele informatice ridicate din sediul companiei.
S-a reţinut că, din actele premergătoare efectuate, rezultă următoarele:
La data de 20 septembrie 2007 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul HG în dosarul nr. 23/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vaslui sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane prevăzută de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); de evaziune fiscală prevăzută de art. 9-11 din Legea nr. 231/2005; de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. şi de spălare de bani prevăzută de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002.
La 20 septembrie 2007, prin cererea înregistrată sub nr. 3090/89/2007, s-a solicitat Tribunalului Vaslui, secţia penală, emiterea unor autorizaţii de percheziţie la imobilul situat în Vaslui, unde îşi are sediul social SC I.M.R. SRL, şi la imobilul situat în Vaslui, unde locuieşte învinuitul HG
Prin încheierea nr.17 din 29 septembrie 2007 s-a admis propunerea D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Vaslui, şi s-a autorizat efectuarea percheziţiilor la cele două imobile imediate, începând cu data de 21 septembrie 2007 ora 6,00, până la data de 25 septembrie 2007 ora 6,00, drept urmare fiind emisă autorizaţia de percheziţie nr. 43 din 20 septembrie 2007 pentru imobilul din Vaslui, şi nr. 44 din 20 septembrie 2007 pentru imobilul din ap. 8.
Lucrătorii de poliţie s-au prezentat la imobilul din bl.304 şi, constatând că învinuitul nu mai locuia în acel imobil au încheiat procesul verbal din 21 septembrie 2007.
În baza autorizaţiei nr. 43 din 20 septembrie 2007 lucrătorii de politie s-au deplasat la data de 21 septembrie 2007 la sediul SC I.M.R. SRL Vaslui, al cărei unic asociat este HG şi, în prezenţa numitei F.L. din cadrul societăţii comerciale şi a martorilor asistenţi E.C. şi P.M.M., au procedat la percheziţionarea imobilului compus din două camere şi dependinţe (un hol şi grupuri sanitare) de unde au fost ridicate mai multe bunuri. întreaga activitate a fost filmată şi s-a întocmit proces verbal de percheziţie care a fost semnat de persoanele prezente care nu au făcut obiecţiuni cu privire la faptul că ar fi fost ridicate bunuri şi documente aparţinând altei societăţi comerciale, respectiv SC M.T. SRL Vaslui.
Procurorul a mai reţinut că prin încheierea nr. 18 din 2 octombrie 2007 dispusă de Tribunalul Vaslui, secţia penală, a fost admisă propunerea D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Vaslui, şi s-a autorizat o percheziţie asupra unui număr de cinci calculatoare şi a unui calculator portabil MSL model 8599 care fuseseră ridicate în baza autorizaţiei de percheziţie nr. 43 din 20 septembrie 2007 şi a procesului verbal de percheziţie din 21 septembrie 2007.
Ulterior bunurile şi înscrisurile ridicate au fost restituite fiind întocmite procese verbale de predare-primire.
Procurorul a concluzionat că percheziţia care a avut loc la 21 septembrie 2007 la sediul social al SC I.M.R. SRL a fost efectuată cu respectarea întrutotul a autorizaţiei de percheziţie nr. 43 din 20 septembrie 2007 emisă de Tribunalul Vaslui, în sensul că bunurile şi înscrisurile ridicate aveau legătură cu cauza în care HG avea calitatea de învinuit, iar reprezentanţii societăţii, respectiv F.L. şi avocatul V.C. nu au formulat obiecţiuni cu privire la bunurile ridicate, în sensul că o parte dintre calculatoare ar fi aparţinut SC M.T. SRL Vaslui.
S-a mai reţinut că, atâta timp cât nu au fost menţionate obiecţiuni şi nu a fost contestat procesul verbal de percheziţie, iar afirmaţiile petiţionarului nu au fost însoţite de date sau indicii pertinente, ele au caracterul unor presupuneri fără suport probator sau indicativ de probe în sensul celor afirmate, iar verificările efectuate nu au decelat elemente de fapt care să confirme afirmaţiile persoanei vătămate.
Prin rezoluţia nr. 23868/6683/11/2/2008 din 15 ianuarie 2009 dispusă de procurorul şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petiţionarul HG împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
Petiţionarul HG s-a adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
Plângerea, care nu a fost motivată, îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., dar nu este fondată.
Verificând rezoluţia atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul nr. 297/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, conform art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., Curtea constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă faţă de intimaţi este legală şi temeinică întrucât din actele premergătoare rezultă că percheziţia din 21 septembrie 2007, de la sediul social al SC I.M.R. SRL, precum şi cea asupra celor 6 computere au fost legal autorizate şi efectuate.
Se impune precizarea că din actele premergătoare rezultă că nu a existat nici un indiciu că în apartamentul percheziţionat, situat în Vaslui, îşi avea sediul şi o altă societate comercială sau că obiectele ridicate, inclusiv computerele ar fi aparţinut altei societăţi. Din procesul verbal din 21 septembrie 2007 rezultă că percheziţia a fost efectuată în prezenţa numitei F.L., angajat al societăţii, iar la sigilarea coletelor cu bunurile ridicate au fost prezenţi avocatul societăţii V.C. şi consilierul juridic E.R. Niciuna dintre aceste persoane nu au adus la cunoştinţă lucrătorilor de politie faptul că parte din bunurile ridicate nu aparţin SC I.M.R. SRL ci unei alte societăţi care ar avea sediul la această adresă.
Curtea constată că justificat s-a reţinut că nu se poate începe urmărirea penală faţă de intimaţi întrucât din actele premergătoare rezultă existenţa unei cauze care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
În consecinţă, plângerea va fi respinsă ca nefondată conform art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
Având în vedere dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Curtea va dispune obligarea petiţionarului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul HG împotriva rezoluţiei nr. 297/P/2008 din 9 aprilie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.
Menţine rezoluţia atacată.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 524/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4266/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
