ICCJ. Decizia nr. 1249/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1249/2009
Dosar nr. 2892/1/2009
Şedinţa publică din 23 iunie 2009
Asupra plângerii, împotriva actelor procurorului, de faţă:
Prin rezoluţia din 16 ianuarie 2009, dată în Dosarul nr. 10/P/2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în baza art. 228 alin. (6) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistrat S.G. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 264 C. pen.
În motivarea rezoluţiei procurorul de caz a reţinut că, la 27 noiembrie 2007 petenta M.A. a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti o plângere împotriva rezoluţiei din Dosarul nr. 262/P/2007 al aceluiaşi parchet, printre altele solicitând şi cercetarea penală a procurorului G.S. cel care prin rezoluţia citată l-a favorizat pe procurorul D.N. şi implicit pe membrii Consiliului de Administraţie a S.C. CEC S.A. (f. 1-2 dosar urmărire penală), pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 şi 264 C. pen.
Pentru soluţionarea plângerii, procurorul a dispus ataşarea Dosarului nr. 262/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Din examinarea actelor dosarului a rezultat că petenta s-a adresat la 1 martie 2007 cu plângere împotriva rezoluţiei nr. 227/VIII/1/2007 dată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la 31 ianuarie 2007. Prin această rezoluţie prim-procurorul D.N. a respins plângerea petentei împotriva rezoluţiei nr. 1850/II/2/2005 a primului procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti cu privire la soluţia adoptată în Dosarul penal nr. 11753/P/2004, ca fiind neîntemeiată.
Prin rezoluţia nr. 262/P/2007 din 2 noiembrie 2007 magistratul G.S. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dispus în baza art. 228 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 246 C. pen., în privinţa primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, D.N.
În motivarea soluţiei se arată că în cauză nu sunt indicii în legătură cu comiterea vreunei fapte penale. Modul în care prim procurorul D.N. a soluţionat plângerea împotriva rezoluţiei nr. 1850/II/2/2005 a primului procuror adjunct de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti se află în concordanţă cu dispoziţiile art. 275-278 C. proc. pen. art. 64 alin. (3) şi art. 65 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară iar pe de altă parte că sintagma „neîntemeiată” folosită în rezoluţie, nu reprezintă temeiul juridic, cum greşit interpretează persoana vătămată, ci o parte a motivelor care justifică actul respingerii plângerii.
Revenind la plângerea penală formulată împotriva procurorului S.G., se arată că afirmaţiile petentei din plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu îşi au susţinere în prevederile Codului de procedură penală procurorul având libertatea de a aprecia cu privire la actele premergătoare ce urmează a fi efectuate şi pe care îşi fundamentează soluţia de neîncepere a urmăririi penale, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 224 C. proc. pen. şi art. 62 şi 63 din acelaşi cod.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost luată după verificarea rezoluţiilor nr. 1850/II/2/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi nr. 227/VIII/1/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
În fine s-a apreciat că în speţă nu se poate vorbi de prejudicierea intereselor petentei prin rezoluţia adoptată de procurorul G.S. în Dosarul nr. 262/P/2007, câtă vreme legiuitorul a reglementat posibilitatea atacării acestor soluţii la procurorul ierarhic conform art. 275-278 C. proc. pen. şi apoi potrivit art. 2781 C. proc. pen. prin plângere în faţa judecătorului.
Plângerea formulată împotriva rezoluţiei nr. 10/P/2008 din 16 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a fost respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 1415/803/II/2/2009 din 27 februarie 2009 date de procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin plângerea formulată în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., petenta a solicitat ca, în urma admiterii plângerii să fie trimisă cauza procurorului competent spre soluţionare.
A susţinut în esenţă că nici procurorul şef de secţie nu a cercetat punctual plângerea privind faptele săvârşite de procurorul S.G., nu explică de ce membrii Consiliului de Administraţie a S.C. CEC S.A. nu pot justifica de ce nu au putut să-i răscumpere obligaţiile pe care le deţine în valoare de 2.992.000 dolari SUA.
Verificând rezoluţiile atacate, conform art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul înaintat de parchet, în cursul judecăţii nefiind prezentate înscrisuri noi, Înalta Curte constată că plângerea este nefondată.
În plângerea penală formulată de petentă împotriva prim procurorului D.N. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, S.G. - procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a adoptat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale.
Petenta susţine că prin această soluţie procurorul S.G. l-a favorizat pe făptuitor fără a aduce dovezi sau acte în sprijinul afirmaţiei.
Mai mult decât atât cum corect s-a motivat în rezoluţia atacată prin plângerea de faţă, rezoluţia nr. 262/P/2007 ca orice soluţie de neurmărire este supusă atacării conform dispoziţiilor art. 275-278 C. proc. pen. la procurorul superior iar în măsura în care petenta nu era mulţumită de soluţie avea posibilitatea de a se adresa cu plângere conform art. 2781 C. proc. pen. la Curtea de Apel Bucureşti.
Având în vedere că rezoluţiile adoptate în cauză sunt legale şi temeinice, Înalta Curte urmează ca în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. să respingă plângerea ca neîntemeiată şi să menţină rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de magistrat procuror S.G.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara M.A. împotriva rezoluţiei 10/P/2008 din 16 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pe care o menţine.
Obligă petiţionara să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1234/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 1262/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
