ICCJ. Decizia nr. 1632/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1632/2009
Dosar nr. 6895/1/2009
Şedinţa publică din 13 octombrie 2009
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 26 august 2009 pe rolul acestei instanţe, petentul M.C.V., domiciliat în com. Berceni, str. Înfrăţirii, jud. Ilfov, s-a plâns împotriva rezoluţiei nr. 8097/3919/VIII/1/2009 din 6 august 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a respins, ca neîntemeiată plângerea sa formulată împotriva referatului nr. 669/VIII/1/2009 din 7 iulie 2009 al magistratului L.M.T., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în prezent procuror general al acestei unităţi de parchet, reţinându-se că soluţia adoptată prin referatul ante-menţionat este legală şi temeinică, plângerea petiţionarului neavând caracterul unei plângeri penale, în sensul dispoziţiilor art. 222 C. proc. pen.
Petiţionarul a mai arătat că, în prezent, procurorul L.M.T. este procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, iar soţia acestuia, este vicepreşedinte a Curţii de Apel Ploieşti, astfel încât justiţia se înfăptuieşte în familie şi nici un judecător al Curţii de Apel Ploieşti nu va infirma soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procurorul reclamat.
Se mai reţine că prin referatul nr. 669/VIII/1/2009 din 7 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a propus clasarea lucrării, reţinându-se că, petiţionarul a formulat o serie de acuzaţii la adresa magistratului O.A., prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, în sensul că aceasta „face parte dintr-un grup de crimă organizată” şi că ar fi comis o serie de infracţiuni.
S-a mai arătat că, pe de o parte, acuzaţiile nu sunt conturate pentru a constitui obiect al unei plângeri penale, conform art. 222 C. proc. pen., iar pe de altă parte, ele pot di considerate fanteziste şi nu pot sta la baza declanşării unor cercetări penale.
Plângerea formulată de petentul M.C.V. este inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., „după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă”.
Verificând însă actele dosarului, se constată că în cauză nu s-a dispus nici una din măsurile prevăzute în articolul sus-menţionat, respectiv nu există nici o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale sau o rezoluţie de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror.
Se reţine astfel, că în dosar nu există decât rezoluţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care se respinge, ca neîntemeiată, plângerea petiţionarului M.C.V., formulată împotriva referatului nr. 669/VIII/1/2009 din 7 iulie 2009 al magistratului L.M.T., procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în prezent procuror general al acestei unităţi de parchet, referat prin care s-a propus clasarea lucrării.
Ca atare, instanţa va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de acesta, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul M.C.V. împotriva rezoluţiei nr. 8097/3919/VIII/1/2009 din 6 august 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Obligă petiţionarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 13 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1631/2009. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 1633/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
---|