ICCJ. Decizia nr. 1766/2009. Penal. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1766/2009
Dosar nr. 7490/1/2009
Şedinţa publică din 29 octombrie 2009
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin rezoluţia nr. 978/P/2009, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a dispus - în temeiul art. 228 şi art. 10 lit. a) din Codul de procedură penală - neînceperea urmăririi penale faţă de procuror E.P. din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 264 şi art. 289 C. pen.
Pentru a dispune în acest sens, procurorul - în urma efectuării actelor premergătoare - a reţinut următoarele:
Petiţionarul A.I., domiciliat în Arad, str. Vasile Goldiş, jud. Arad, a formulat plângere penală împotriva procurorului E.P. din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând să fie cercetat conform infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen. şi art. 289 C. pen., în legătură cu soluţionarea Dosarului nr. 1279/P/2008.
Petentul susţine că prin adoptarea acestei rezoluţii „au fost încălcate toate prevederile legale în vigoare pentru a proteja infracţiunile săvârşite de domnii magistraţi”.
Verificând rezoluţia nr. 1279/P/2008 din 05.11.2008 se constată că, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de N.D.A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, pentru infracţiunea prevăzută de art. 246, 264 şi 289 C. pen. În temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. cu motivarea că faptele nu există.
În fapt, se susţine în motivarea plângerii penale că prin adoptarea rezoluţiei din data de 15 septembrie 2008, în Dosarul nr. 712/P/2008 cu fost încălcate prevederile art. 277 C. proc. pen.
Totodată, petentul afirmă că, nu au fost avute în vedere nici prevederile art. 187 C. proc. pen., urmărindu-se „obţinerea tardivităţii la contestaţie”.
În dosarul nr. 712/P/2008 au fost efectuate cercetări faţă de F.G., C.R. şi Ş.P., judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen. şi art. 289 C. pen., în legătură cu pronunţarea sentinţei nr. 911 din Dosarul nr. 1658/1/2008, despre care petentul a susţinut că ar fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 48 lit. g) C. proc. pen., art. 166 C. proc. civ., art. 1199 şi art. 1200 C. civ.
Prin rezoluţia cu numărul de mai sus din 15 septembrie 2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cei trei magistraţi, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., reţinându-se că faptele sesizate nu există.
Referitor la faptele penale ce ar fi fost comise - în opinia petentului - de procurorul N.D.A. - procurorul de caz a reţinut că termenul de 20 de zile stipulat de art. 277 C. proc. pen. nu vizează soluţionarea, pe fond a unei cauze penale, fapt pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de procuror, pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 264 şi art. 289 C. pen., cu motivarea că faptele nu există.
Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost confirmată de conducerea secţiei.
Petentul dând dovadă de rea-credinţă a formulat plângere penală împotriva procurorului de caz (ca şi în cazul precedent) deşi trebuia să facă uz de dreptul de a formula plângere împotriva soluţiei în temeiul art. 278 C. proc. pen.
De altfel, este bine cunoscut faptul că acesta formulează plângeri de acest gen după adoptarea fiecărei rezoluţii de netrimitere în judecată, fiind la limita abuzului dreptului la petiţie.
Din cuprinsul rezoluţiei nr. 1279/P/2008 rezultă că aceasta a fost dată cu respectarea dispoziţiilor procedurale în materie şi a drepturilor procesuale ale părţilor, fiind motivată în fapt şi în drept, motiv pentru care şi aceasta a fost confirmată de conducerea secţiei.
Întrucât nu s-au stabilit date şi indicii care să realizeze conţinutul infracţiunilor învederate de petent, s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la acestea, în temeiul art. 10 lit. a) C. pen. cu motivarea că faptele nu există.
Plângerea petiţionarului a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia nr. 8805/4251/II/2/2009 din 07 septembrie 2009 a procurorului şef Secţie urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În condiţiile art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul a formulat plângere la instanţa competentă.
În motivarea plângerii se arată că „prin rezoluţiile adoptate …. Au emis acte false şi abuzive împotriva hotărârii judecătoreşti definitive şi executorii ce a devenit încheierea nr. 224 din dosarul nr. 6157/2004 al Secţiei penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” şi că „prin omisiunea în ambele rezoluţii se evită a se înscrie şi a se tratat încheierea nr. 224 din dosarul nr. 6157/2004 al Secţiei penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi aceasta pentru a nu se pune în execuţie hotărârea judecătorească” (fila 1).
La plângerea adresată instanţei nu au fost anexate alte probe (înscrisuri).
De asemenea, legal citat, petiţionarul nu s-a prezentat la instanţă pentru a expune motivele plângerii (fila 6).
Plângerea formulată de petiţionarul A.I. este neîntemeiată pentru motivele ce se vor arăta.
În rezoluţia nr. 1279/P/2008, emisă la data de 5.11.2008 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică (rezoluţie existentă în Dosarul nr. 978/P/2009, anexat), se face expres referire la încheierea nr. 244 din 10 martie 2005 din Dosarul nr. 6157/2004 (pag. 2 şi pag. 3 a rezoluţiei), astfel că este întemeiată susţinerea potrivit căreia organele judiciare ar fi „omis” să o examineze şi să facă referire la ea.
Examinând din oficiu rezoluţiile atacate, Înalta Curte constată că s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în materia soluţionării plângerii penale şi în materia plângerii împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată.
Faţă de cele reţinute, Înalta Curte - în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) din C. proc. pen. - va respinge ca nefondată plângerea petiţionarului.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petiţionarul a fost obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluţionarea plângerii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul A.I. împotriva rezoluţiei din 6 august 2009, dispusă în Dosarul nr. 978/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 29 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1763/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1777/2009. SECTIA PENALĂ. Plângere... → |
|---|
