ICCJ. Decizia nr. 2018/2010. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2018/2010

Dosar nr. 3411/1/2011

Şedinţa publică din 16 mai 2011

Asupra recursului de faţă:

Din analiza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 14 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 3411/2/2011, conform art. 1608 C. proc. pen., a admis în principiu cererea formulată de inculpatul C.G.R. şi conform art. 1602 raportat la art. 1608a C. proc. pen., a respins ca nefondată cerea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.G.R., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 3411/2/2011.

Prin Decizia penală nr. 169 din 20 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Bucureşti, secţia I penală, printre altele s-a dispus ca în temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 257 C. pen. raporta la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.G.R. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de complicitate la trafic de influentă.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a , lit. b) şi c) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 861 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani şi 6 luni, calculat potrivit art. 862 C. pen.

În temeiul art. 863 C. pen. a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a) să se prezinte trimestrial, în ziua de joi a primei săptămâni din fiecare trimestru, la Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă;

e) să nu schimbe domiciliul sau reşedinţa avută ori să nu depăşească limita teritorială a municipiului Bucureşti, decât în condiţiile fixate de instanţă.

In temeiul art. 359 alin. (1) C. proc. pen. a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 864 C. pen. cu referire la art. 83 şi art. 84 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

In temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare a suspendat executarea pedepsei accesorii.

In temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 126/UP din 08 martie 2011 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, dacă nu este arestat în altă cauză.

In temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv începând cu data de 07 martie 2011 şi până la data punerii sale în libertate, şi deduce din pedeapsa aplicată această perioadă.

Înalta Curte examinând recursul declarat, cât şi din oficiu cauza, potrivit art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul nu este fondat.

Prin Decizia mai sus precizată respectiv Decizia penală nr. 169 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, inculpatul C.G.R. a fost pus în liberate de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 126/UP din 08 martie 2011 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, dacă nu este arestat în altă cauză.

La momentul promovării recursului recurentului inculpat împotriva încheierii din 14 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 3411/2/2011, care avea ca obiect cererea de liberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe dispoziţiile art. 1602 C. proc. pen., inculpatul se afla încă în stare de detenţie.

In raport cu dispoziţia Curţii de Apel Bucureşti de punere de îndată în liberate a inculpatului C.G.R., dispoziţie care a intervenit la data de 20 aprilie 2011, recursul inculpatului este nefondat, întrucât în această situaţie procesuală, recurentul se află în stare de liberate, iar cererea de liberare provizorie sub control judiciar a acestuia care a format obiectul recursului prezent nu mai poate fi supusă cenzurii controlului judecătoresc având în vedere tocmai ridicarea măsurii preventive de sub puterea căreia se afla inculpatul la momentul declarării recursului.

Înalta Curte conform art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul de inculpatul C.G.R. împotriva încheierii din 14 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 3411/2/2011.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G.R. împotriva încheierii din 14 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 3411/2/2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 mai 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2018/2010. Penal