ICCJ. Decizia nr. 2016/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2016/2010
Dosar nr.43/103/2010
Şedinţa publică din 21 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 26 P din 3 februarie 2010 a Tribunalului Neamţ, secţia penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul H.N. privind Sentinţa penală nr. 33 din 25 februarie 2009 a Tribunalului Neamţ, secţia penală - definitivă prin neapelare - [prin care fusese condamnat la 10 ani închisoare, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.].
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în acord cu referatul întocmit de procuror în baza art. 399 C. proc. pen., că motivele invocate în cererea de revizuire - martorii care au fost ascultaţi în prezenta cauză au săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă, încadrarea juridică dată este greşită întrucât, a acţionat în legitimă apărare, fiind provocat de victimă, pedeapsa este prea mare, nu este vinovat de săvârşirea faptei - nu se încadrează în niciunul din cazurile de revizuire expres şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de condamnatul revizuent a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 34 din 16 martie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Împotriva acestei din urmă decizii condamnatul a declarat, în termen legal, recursul de faţă, reiterând temeiul de drept - art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. - şi conţinutul cererii iniţiale.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
Greşita încadrare juridică a faptei pentru care a fost condamnat, declaraţiile mincinoase ale martorilor date în timpul procesului penal, şi redozarea pedepsei - solicitate prin cererea de revizuire - nu constituie motivul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul condamnat H.N. împotriva Deciziei penale nr. 34 din 16 martie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 mai 2010.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 2008/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2020/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
