ICCJ. Decizia nr. 219/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 219/2010
Dosar nr. 131/36/2009
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2010
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Rezoluţia nr. 2192/P/2007 din 16 iunie 2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata V.V. avocat pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 213, 215 C. pen.
În plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa petenţii au arătat că au încheiat un contract de împrumut autentificat la un cabinet notarial pentru suma de 15.000 euro, din care intimata V.V. le-a dat numai 5.000 euro, diferenţa urmând a fi achitată la încheierea contractului de ipotecă pentru suprafaţa de 5.000 mp teren situat în oraşul Techirghiol, cu care garanta împrumutul, însă restul nu a fost achitat şi nici nu s-a mai încheiat ipoteca, intimata intenţionând să obţină suma împrumutată şi terenul.
Prin Sentinţa penală nr. 131/P din 22 octombrie 2008 Curtea de Apel Constanţa a admis plângerea petenţilor şi a desfiinţat rezoluţia atacată şi a trimis cauza organului competent faţă de calitatea intimatei, şi anume aceea de avocat, la Curtea de Apel Constanţa.
Prin Rezoluţia nr. 699/P din 20 decembrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a dispus în baza art. 228 alin. (4), (6) şi art. 10 lit. c), d), g), j) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale faţă de intimata V.V. pentru infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (3), art. 213 C. pen. şi O.S. şi O.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 şi 288 C. pen., din actele premergătoare nefiind stabilite date că aceştia se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost menţinută prin Rezoluţia nr. 535/II/2/2008 din 6 ianuarie 2009 dispusă de prim procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Nemulţumiţi de soluţia procurorului, petenţii au formulat plângere în temeiul prev. de art. 2781 C. proc. pen. la Curtea de Apel Constanţa, solicitându-se desfiinţarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale şi completării acesteia.
Prin Sentinţa penală nr. 45/P din 3 aprilie 2009 Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins plângerile formulate de petenţii P.M. şi P.Ma..
Împotriva acestei hotărâri petenţii P.M. şi P.Ma. au declarat recurs solicitându-se casarea acesteia şi dispunerea începerii urmăririi penale faţă de intimaţi pentru faptele cuprinse în plângerea iniţială.
Verificând sentinţa atacată în raport de criticile invocate cât şi din oficiu în limitele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Pentru a respinge şi a menţine rezoluţia atacată instanţa de fond a constatat în mod corect, corespunzător probatoriul administrat, organul de urmărire penală a reţinut inexistenţa faptelor pentru care petenţii au făcut plângere, temeiul soluţiei de neîncepere a urmăririi penale fiind susţinut de materialul probator a cărui concluzie logică necontestabilă o reprezintă.
Soluţia criticată de petiţionari în condiţiile acelui minim de indicii care să poată forma convingerea organului de urmărire penală este temeinică şi legală.
De altfel, din actele dosarului rezultă că prin Rezoluţia nr. 317/P/2007 din 18 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii V.V., O.S. şi O.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215, 213, 246 şi 289 C. pen., soluţie ce a fost atacată la instanţă, plângerea depusă de petenţi fiind respinsă prin Sentinţa penală nr. 1585/2008 - Curtea de Apel Constanţa. Cum în cauză este identitate de obiect, parte, situaţie de fapt şi neexistând noi date necunoscute de procuror sau de instanţă în momentul pronunţării hotărârilor, nu există temei pentru desfiinţarea Rezoluţiei nr. 699/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va fi respins recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi recurenţii petiţionari la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii P.M. şi P.Ma. împotriva Sentinţei penale nr. 45/P din 3 aprilie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1073/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1088/2010. Penal → |
---|